Category Archive :Uncategorized

Există posibilitatea ca instanța de judecată competentă să suplinească voința angajatorului cu privire la efectuarea telemuncii?

Criza sanitară, economică și socială generată de coronavirusul SARS-CoV-2 a bulversat un număr semnificativ de țări, printre care și România, impunând chiar măsuri drastice în toate domeniile, în special în dreptul muncii. Cu ocazia instaurării stării de urgență/alertă pe teritoriul României tot mai mulți angajatori au apelat la conceputul de telemuncă.

Telemunca este definită juridic ca “o formă de organizare şi/sau de realizare a muncii folosind tehnologia informaţiei, în cadrul unui contract sau a unei relaţii de muncă, în care munca, care s-ar fi putut realiza în spaţiile angajatorului, este efectuată în afara acestora în mod regulat“.

Acest concept de telemuncă îi permite angajatorului să își organizeze într-un mod eficient timpul de lucru, fapt care conduce la  creşterea autonomiei individuale. De asemenea, și  angajatorul are multiple avantaje ca urmare a organizării activităţii în acest mod, cele mai semnificative fiind adaptarea mai uşoară la cerinţele pieţei care impune utilizarea muncii unor persoane calificate, ce se pot afla la distanţe geografice mari faţă de locul de muncă organizat de angajator, respectiv avantajele economice prin reducerea costurilor cu organizarea locului muncii şi prin creşterea productivităţii angajaţilor. (sursă: Curtea de Apel CLUJ, Telemunca în sectorul public din România, o măsură excepţională care se impune a deveni regulă? Publicaţie: Revista Romana de Jurisprudenta 4 din 2020)

Astfel, având în vedere aceste aspecte ne punem următoarea întrebare: dacă telemunca a fost posibilă în cursul anului 2020 și 2021, cu ocazia instaurării stării de urgență/alertă pe teritoriul României, în acest moment de ce nu mai este posibilă?

Această întrebare apare în urma faptului că tot mai mulți angajați se lovesc de refuzul angajatorilor de a continua desfășurarea activității profesionale de la domiciliu – în regim de telemuncă. Ce se întâmplă în această situație, există posibilitatea ca voința angajatorului să fie suplinită de instanța de judecată competentă?

Răspunsul ne este oferit de Decizia nr. 184/2022 pronunțată la data de 17.02.2022 de către Curtea de Apel București, care a reținut în mod corect următoarele aspecte:

Potrivit art. 41 alin. 1 din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi modificat doar prin acordul părților, excepțiile fiind posibile doar în condițiile stabilite de Codul muncii. Astfel, acesta este motivul pentru care pe perioada stării de urgență/alertă a fost nevoie atât de acordul angajatorului, cât și a angajatului în ceea ce privește semnarea unui act adițional la contractul individual de muncă pentru ca acesta din urmă să își poată desfășura activitatea profesională la domiciliu (în regim de telemuncă).

Chiar dacă, potrivit art. 17 din Legea nr. 55/2020: „Pe durata stării de alertă, angajatorii dispun munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, acolo unde specificul activității permite, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă”, constatăm faptul că această dispoziție legală impune în mod expres aplicarea prevederilor reglementate de Codul muncii.

Așadar, analizând prevederile legale anterioare putem concluziona că o modificare a contractului individual de muncă nu ar putea fi permisă decât în urma semnării unui act adițional de către ambele părți contractante.

Pe de altă parte, potrivit art. 40 alin. 1 lit. a-c din Codul muncii: „(1)Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi: a) să stabilească organizarea și funcționarea unității; b) să stabilească atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condițiile legii; c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor”.

În baza acestor prevederi legale, instanța nu poate aprecia asupra aspectelor de oportunitate referitoare la organizarea și funcționarea unității, care rămân la latitudinea angajatorului, acesta fiind cel mai în măsură să cunoască modul în care fiecare salariat își poate organiza activitatea zilnică. Astfel, dacă nu există voință din ambele părți ale contractului de muncă, instanța de judecată nu poate suplini voința acestora.

Prin urmare, având în vedere prevederile imperative ale legii, putem susține în mod temeinic și justificat faptul că instanța de judecată nu poate să suplinească voința angajatorului sau a angajatului în relațiile acestora de muncă, fiind necesară existența unei manifestări neechivoce de voință din partea celor doi.

Organigrama societății un document esențial în cazul conciederii pentru motive care nu ţin de persoana salariatului

  1. Ce este concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului ?

Concedierea pentru motive care nu țin de pesoana salariatului este reglemenată de art. 65 din Codul Muncii, iar aceasta reprezintă încetarea contractului individual de muncă, încetare ce este determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia. Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală si serioasă.

În concret, legiuitorul circumscrie legalitatea concedierii de caracterul efectiv al desfiinţării locului de muncă, respectiv stabileşte că aceasta trebuie să aibă o cauză reală şi serioasă. Aşadar, sunt instituite criterii obiective de natură să justifice o astfel de măsură.

În acest sens, trebuie să reținem că pe de o parte desfiinţarea locului de munca este efectivă atunci când postul respectiv este suprimat din structura angajatorului, astfel că nu se mai regăseşte în organigrama societăţii ori în statul de funcţii ulterioare concedierii. Pe de altă parte, o cauză este reală când prezintă un caracter obiectiv, respectiv este impusă de dificultăţi economice sau transformări tehnologice, independentă de buna sau reaua credinţă a angajatorului, şi este serioasă, când aceasta se impune din necesităţi evidente privind îmbunătăţirea activităţii şi nu disimulează realitatea.

Astfel, din perspectiva noastră, pentru a nu putea fi pus la îndoială caracterul serios al oricărei concedieri, este necesar ca angajatorul, atunci când are de ales între mai multe posturi în dispunerea măsurii concedierii cu scopul reorganizării compartimentului și reducerea cheltuielilor cu impac negativ asupra societății, trebuie să fie în măsură să identifice și să aplice o serie de criterii exclusiv obiective care să justifice alegerea nu atât a postului supus desfințării, ci a salariatului ce urmează a fi concediat.

Cu toate acestea, angajatorul dispune de prerogativa exclusivă a deciziei asupra eficientizării activității sale. În realizarea acestei prerogative, nu deține și o putere discreționară absolută și necenzurabilă, asupra modului în care realizează selecția personalului vizat de concediere, fie că este vorba despre concedierea colectivă în care legea enumeră în mod clar care sunt criterii de prioritate la concediere, cât și în cazul concedierilor individuale. În această ultimă situație este adevărat că legea nu stabilește criterii exprese, dar, cu toate acestea, aceeași lege, respectiv Codul muncii, permite implicit analizarea existenței unor astfel de criterii, justificări rezonabile și obiective tocmai prin enumerarea caracteristicilor pe care trebuie să le îndeplinească o măsură a concedierii individuale ce trebuie să fie efectivă, reală și serioasă. (A se vedea Decizia nr. 1040 pronunțată la data de 31.03.2015 de către Curtea de Apel București)

Potrivit art. 65 din Codul Muncii, motivul concedierii, nu trebuie să fie inerent persoanei salariatului, ci exterior acesteia, fiind vorba despre desfiinţarea locului de muncă, care, în mod evident, nu poate fi imputabilă în niciun mod salariatului afectat.

  1. Organigrama societății reprezintă un document esențial care poate demonstra dacă desființarea postului a fost sau nu efectivă?

Astfel, cum am arătat supra, prin desființarea efectivă a locului de muncă se urmărește înlăturarea din structura organizatorică a angajatului, astfel încât postul vizat să nu mai existe.

Certitudinea în ceea ce privește desființarea efectivă a locului de muncă vizat se desprinde din verificarea organigramei sau a statului de funcții al angajatorului atât înainte de momentul suprimării acelui loc de muncă precum și ulterior acestui moment.

Astfel, postul detinut de salariat este efectiv desfiinţat, atunci când acesta nu se mai regăsește în structura societăţii angajatoare după restructurare, decizia de concedierea sub aspectul caracterului efectiv fiind astfel legală.

Această optică a fost îmbrățișată și de jurisprudență, arătând exemplificativ faptul că prin Decizia nr.737/2017 pronunțată la data de 19.10.2017, Curtea de Apel Oradea a reținut: ,,Sub aspectul caracterului efectiv al desfiinţării postului de manager zonă, lucrurile sunt clare, din organigramele anterioare şi ulterioare măsurii reorganizării rezultând că postul deţinut de intimata reclamantă a fost desfiinţat, în sensul că nu mai figurează în organigrama ulterioară, întocmită pe luna septembrie 2016. Cât priveşte celelalte condiţii impuse de art. 65 alin. 2, este de reţinut că desfiinţarea locului de muncă are o cauză reală şi serioasă când prezintă un caracter obiectiv, iar în speţă un astfel de caracter nu poate fi tăgăduit atâta timp cât măsura de reorganizare a activităţii a fost luată în scopul de a fi îmbunătăţită activitatea societăţii angajatoare. Există o legătură indisolubilă între cauza reală şi cauza serioasă, cele două componente ale cauzei neputând fi despărţite, iar angajatorul dispune de prerogativa de a-şi stabili organigrama în funcţie de indicatorii economici ai societăţii şi potrivit nevoilor sale reale.”

Mai mult decât atât, angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită asupra faptului că organigrama societății trebuie să cuprindă numărul de intrare în Registrul de evidență al societății precum și data acesteia, dată ce trebuie în mod obligatoriu să fie în concordanță cu realitatea faptică.

În susținerea acestei afirmații, Curtea de Apel București, a reținut prin Decizia nr. 3321/2021 din data 08.06.2021 faptul că : ,, decizia de concediere este netemeinică, având în vedere că cele două organigrame nedatate nu sunt de natură să dovedească realitatea efectuării reorganizării care a stat la baza încetării contractului individual de muncă al intimatului, iar angajatorul nu a depus la dosar referatul de fundamentare și hotărârea A__ nr. 4/20.05.2020 la care se face referire prin decizia de concediere, înscrisuri esențiale pentru a reliefa atât efectivitatea desființării locului de muncă cât și realitatea cauzei determinante.”

Astfel, putem afirma faptul că organigrama unei societăți reprezintă un document esențial, care coroborat cu alte probe poate indica dacă desființarea locului de muncă a fost sau nu efectivă, condiție imperios necesară în lumina prevederilor art. 65 din Codul Muncii.

Participarea la formarea profesională peste programul de lucru și/sau în weekend la inițiativa angajatorului reprezintă o ingerință în exerciţiul deplin şi liber al dreptului la repaus al salariaților?

Potrivit legislației muncii din țara noastră, participarea la cursuri de formare profesională poate avea loc la inițiativa angajatorului sau la inițiativa salariatului. Apara astfel întrebarea ce se întâmplă în cazul în care participarea la formarea profesională are loc la inițiativa angajatorului și această formare este stabilită peste programul normal de lucru sau chiar în zilele de repaus săptămână, cum sunt cele de weekend.

Pentru soluționarea acestei teorii de drept și pentru calificarea noțiunii de timp alocat formării unui salariat peste programul normal de lucru, în cauza C-909/19, Curtea de Apel Iași a solictat clarificarea acestor aspecte din partea CJUE.

Curtea de Apel Iași a evidențiat faptul că  deşi participarea la o formare profesională pe durata programului normal de lucru este considerată de legislaţia română stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezintând vechime în muncă şi permite salariatului să primească remuneraţia aferentă, această legislaţie lacunară nu reglementează, în schimb, situaţia în care formarea profesională se desfăşoară în afara timpului normal de muncă şi nici nu instituie nicio obligaţie în sarcina angajatorului cu privire la intervalul orar de formare şi nicio limitare privind respectarea timpului de lucru săptămânal.

Prin urmare, instanţa de trimitere ridică problema dacă aceleaşi dispoziţii se opun unei reglementări naţionale care, deşi instituie o obligaţie de formare profesională a salariatului, nu impune angajatorului acestuia din urmă obligativitatea respectării perioadei de repaus al salariatului în ceea ce priveşte intervalul orar de participare la această formare.

Prin urmare, instanța română ridică următoarea problemă: deși Codul Muncii instituie o obligație de formare profesională a salariatului, actul normativ nu impune însă anagajorului acestuia din urmă obligația respectării perioadei de repaus al salariatului.

Astfel, instanţa de trimitere solicită în esenţă să se stabilească dacă articolul 2 punctul 1 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat în sensul că perioada în care un salariat urmează o formare profesională care îi este impusă de angajatorul său, care se desfăşoară în afara locului său obişnuit de muncă, în localurile prestatorului serviciilor de formare, şi în care nu îşi exercită atribuţiile obişnuite constituie timp de lucru, în sensul acestei dispoziţii.

Cu privire la acest aspect este necesar să ilustrăm faptul că articolul menționat supra defineşte noţiunea de „timp de lucru” ca fiind „orice perioadă în care lucrătorul se află la locul de muncă, la dispoziţia angajatorului şi îşi exercită activitatea sau funcţiile”. La articolul 2 punctul 2 din aceeași directivă, noţiunea de „perioadă de repaus” este definită în mod negativ ca fiind orice perioadă care nu este timp de lucru. În acest caz, cele două noțiuni se află la un pol diametral opus, excluzându-se reciproc, fiind necesar ca perioada de formare profesională a unui salariat să fie calificată fie ca „timp de lucru” fie ca „perioadă de repaus”.

Această calificare apare ca fiind esențială întrucât nici legislația națională și nici legislația internațională nu prevede o categoria intermediară între cele două noțiuni.

În această privință CJUE a statuat potrivit Directivei europene nr. 2003/88 faptul că salariatul este obligat să fie prezent fizic la locul indicat de angajator și să rămână la dispoziția acestuia pentru a-și furniza imediat serviciile în caz de nevoie. Astfel, atunci când un salariat participă la cursuri de formare profesională din inițiativa angajatorului, este necesar să se considere că în acea perioadă de formare profesională, salariatul se află la dispoziția angajatorului, în timpul programului de lucru.

Având în vedere toate aceste aspecte, jurisprudența europeană aplicată la legislația din țara noastră pune în discuție obligația angajatorilor de a ține cont de obligațiile privind repausul zilnic și cel săptămânal al salariaților.

Astfel, angajatorul trebuie să respecte dreptul la repausul zilnic și săptămânal al salariatului, potrivit art. 39 din Codul Muncii. În situația în care cursurile de formare profesională sunt efectuate în zilele de repaus săptămânal, respectiv în zilele de sâmbătă și duminică, este necesar ca programul de lucru al salariatului să fie realizat astfel încât acesta să beneficieze de cele 48 de ore consecutive de repaus, astfel cum prevede art. 137 din Codul Muncii.

În cazul în care angajații nu oferă repausul săptămânal în zilele de sâmbătă și duminică, acesta trebuie să acorde salariaților alte două zile repaus. De asemenea, salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.

De asemenea, dacă cursurile de formare profesională inițiate de către angajator au loc după programul zilnic de lucru al salariatului, angajatorul trebuie să țină cont de prevederea art. 115 din Codul Muncii. Aceasta stabilește că după 12 ore de muncă salariatul are dreptul la un repaus de 24 de ore.

Având în vedere celel relatate, chiar dacă nu există în acest moment o prevedere specifică în legislația noastră, această decizie a CJUE este aptă să conducă la numeroase solicitări din partea salariaților care vor dori respectarea drepturilor atribuite în mod expres de lege.

Nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânânal și al timpului suplimentar de muncă poate conduce la aplicarea unor amenzi contravenționale cuprinse între 1.500 lei -3.000 lei pentru angajator.

Noi obligații introduse pentru federațiile sportive naționale care primesc finanțare de la bugetul de stat.

La data de 14.01.2022 a fost publicată în Monitorul Oficial cu nr. 45 Legea nr. 23/2022 pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Legea nr. 23/2022 introduce o serie de obligații noi pe care federațiile sportive trebuie să le aplice în vederea transparentizării informațiilor.

Astfel, federaţiile sportive naţionale care primesc finanţare de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Sportului, au următoarele obligaţii:

  • să deţină o pagină proprie de internet;
  • să permită vizualizarea, pe pagina proprie de internet, a statutului federaţiei, precum şi a altor acte constitutive, dacă este cazul;
  • să publice pe pagina proprie de internet şi să actualizeze, atunci când intervin modificări, structura organizatorică, numele şi prenumele persoanelor din conducerea federaţiei, bugetul anual al federaţiei, programele şi strategiile proprii, regulamentele, lista cluburilor sportive afiliate, numărul sportivilor legitimaţi pe categorii de vârstă, numărul antrenorilor şi instructorilor pe ramură sportivă, calendarul competiţional naţional şi internaţional, precum şi alte materiale de interes public;

Nerespectarea exigențelor impuse de dispozițiile legale în vigoare poate conduce la aplicarea unor amenzi cuprinse între 3.000 lei la 10.000 lei şi/sau la pierderea eligibilităţii pentru finanţare din fondurile Ministerului Sportului.

În anul 2022 persoanele care realizează venituri din închirierea bunurilor mobile și/sau imobile din patrimoniul personal și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală au obligația să declare aceste venituri,  să plătească impozit pe venit, taxe și contribuții la stat, potrivit legislației în vigoare.

Veniturile obținute din închiriere de bunuri imobile din patrimoniul personal sunt cele din cedarea folosinței locuinței, caselor de vacanță, garajelor,  terenurilor și alte asemenea, folosință ce este cedată în baza unor contracte de închiriere.

Închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuințe proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislației specifice în vigoare, reprezintă oferirea posibilității de ședere pentru o perioadă de minimum 24 de ore și maximum 30 de zile într-un an calendaristic oricărei persoane care călătorește în scop turistic în afara mediului său obișnuit de viață.

Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în data de 03.01.2022 ghidul ce cuprinde toate reglementările pentru veniturile obținute din aceste chirii pe anul 2022, mai exact modalitatea în care acestea se taxează și se declară.

  1. Veniturile obținute din închirierea imobilelor din închierierea bunurilor mobile și/sau imobile din patrimoniul personal

Pentru stabilirea venitului brut, la sumele reprezentând chiria în bani sau chiar echivalentul în lei a veniturilor în natură se adaugă dacă este cazul și valoarea cheltuielilor ce sunt, potrivit dispozițiilor legale sau înțelegerii părților în sarcina proprietarului, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă, respectiv de chiriaș.

Prin urmare, proprietarul imobilului are obligația de a declara și valoarea investiției, în declarația privind venitul realizat.

Pentru stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor se utilizează următoarele regimuri fiscale:

  • regim de impozitare pe baza cotelor forfetare (se aplică în toate cazurile, dacă până la sfârșitul anului anterior se aflau în derulare un număr de până la cinci contracte de închiriere);
  • regim de impozitare în sistem real (se aplică în cazul depășirii numărului de cinci camere de închiriat);
  • regim de impozitare pe baza normelor de venit (se aplică în cazul închirierii în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate privată).

 

  1. Veniturile obținute din închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuințe proprietate personală

Ghidul publicat de ANAF la data de 03.01.2022 expune faptul că pentru acest tip de închiriere nu este necesară obținerea unei autorizații de funcționare în domeniul turismului. Având în vedere acest aspect important rezultă în mod direct că în cazul închirierii unui număr de până la cinci camere, pentru plata contribuțiilor la stat se vor aplica regulile privind stabilirea normelor anuale de venit.

La un pol diametral opus se află persoanele care au mai mult de 5 camere închiriate în scop turistic. În cazul acestor persoane venitul net anual se va calcula pe baza normei anuale de venit pentru anul fiscal curent, iar în anul fiscal următor, venitul net se va calcula în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

  1. Cine datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) ?

Persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, datorează CASS dacă realizează pentru anul curent venituri altele decât cele provenite din salarii și asimilate acestora sau venituri din pensii, a căror valoare cumulată este egală cu 12 salarii minime brute pe țară.

  1. Depunerea Declarației unice pe venit și contribuțiile sociale datorate – formular nr. 212

Persoanele care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, precum și cei care obțin bani din închirierea în scop turistic, trebuie să depună la organul fiscal competent Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai, inclusiv, a fiecărui an.

Termenul de plată al impozitului pe venit este de 25 mai, iar acesta poate fi plătit prin virament bancar; în numerar în conturile deschise la Trezoreria Statului; prin mandat poștal; online, prin intermediul platformei „Ghiseul.ro” sau cu cardul la casieriile Trezoreriei Statului.

Nedepunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data prevăzută în legislația fiscală, se sancționează cu amendă cuprinsă între 50 și 500 de lei.

Începând cu data de 1 ianuarie 2021 piața energiei electrice s-a liberalizat complet, eliminându-se astfel tarifele reglementate aplicate clienților casnici.

Prețurile de furnizare la clienții casnici nu mai sunt stabilite de către ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei). Acestea se formează în mod liber pe baza cererii și a ofertei.

Prin liberalizarea completă a pieței din data de 1 ianuarie 2021 România respectă în integralitate prevederile legislației europene, respectiv prevederile REGULAMENTULUI (UE) 2019/943 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică, care prevede că ”prețurile se formează în funcție de cerere și ofertă”.

 

Astfel, având în vedere că prețurile pentru furnizarea energiei electrice la clienţii casnici nu mai sunt reglementate de către ANRE, aceștia au următoarele posibilități:

  • să identifice o ofertă de furnizare în regim concurențial care corespunde cel mai bine nevoilor lor şi să încheie un contract de furnizare a energiei electrice în regim concurențial

sau

  • să beneficieze în continuare de serviciu universal rămânând la furnizorul de ultimă instanță cu care au încheiat contract, la preţul din oferta de serviciu universal a acestuia sau să opteze pentru oferta de serviciu universal a unui alt furnizor de ultimă instanţă.

 

Procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică este gratuit și nu implică modificări de ordin tehnic. În scopul încheierii unui nou contract de furnizare a energiei electrice trebuie să luați legătura cu orice furnizor de energie electrică, să alegeți cea mai bună ofertă accesând „Comparatorul de oferte-tip” sau să așteptați acasă o informare privind procesul de liberalizare, precum și un Formular de selecție ofertă de la furnizorul actual.

Începutul anului 2022 vine cu o schimbare semnificativă în ceea ce privește taxa pe valoare adăugată în materia achiziționării de locuințe odată cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 120/2021, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 1202 la data de 18.12.2021.

Această schimbare trebuia să aibă loc încă de la începutul acestui an, însă a fost amânată, noul termen de implementare a acestei schimbări fiind data de 1 ianuarie 2022.

Prin O.U.G. nr. 226/2020 Guvernul a propus aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor de până la 140.000 Euro, propunere care însă nu a ajuns să mai fie pusă în aplicare.

Cu ocazia noii Ordonanțe nr. 120/2021, legiuitorul secundar – Guvernul a găsit o nouă modalitate de aplicare a cotei reduse de TVA de 5 %., precum : „livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice (…)

Pe de altă parte, această cotă de 5% se va aplica și în cazul locuințelor mai costisitoare în valoare de până la 700.000 lei, dar numai o singură data. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2022, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Statul va fi cel care va verifica dacă aplicarea regimului de TVA se va realiza de mai multe ori de către aceleași persoane. În acest sens se va înființa un registru special, unde informațiile vor fi furnizate de notari: „se organizează «Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%», în format electronic, pe baza informațiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele prevăzute (…), autentificate începând cu data de 1 ianuarie 2022.”

Toate aceste modificări din cuprinsul O.U.G. nr. 120/2021 în materia TVA-ului la locuințe se vor aplica doar începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Dupa cel de-al doilea război mondial, SUA cât si Europa de Vest, Japonia, Canada și Australia au convenit implementarea sistemului monetar „Bretton Woods”(bazat pe monede valorizate in raport de cantitatea de aur pe care Băncile Centrale o dețineau în rezerve, fiind interzis ca monetăriile să procedeze la emiterea unor cantități mai mari de monede prin raportare la echivalentul pe care Băncile Centrale le dețineau în aur) . Ulterior s-a aderat la monedele de tip „fiat”, a căror valoare este impusă de guvernele naționale și de cererea existentă la nivel global.

Posibilitatile practice de influențare a modul de tranzacționare a monedelor „fiat”, au condus  insă spre deschiderea imbrațișării apariției unui instrument de plată flexibil, care sa nu fie supus controlului statelor în ceea ce privește emiterea, tranzacționarea și valoarea lui, aceasta din urmă fiind stabilită exclusiv pe bază de cerere și ofertă .

Astfel odata cu apariția Bitcoin din 2009 atenția s-a intreptat spre criptomonede ce reprezintă  in esență o monedă surogat, virtuală, bazată pe un sistem de operare de tip open-source. Deși acest fenomen al “monedelor virtuale” respectiv al tranzacțiilor (și implict al câstigurilor aferente tranzacțiilor) există de mai bine de 10 ani, la nivel legislativ reglementarile sunt virgine si cu sigurantă necesar să treacă testul maturității,  in raport de  diversitatea situatiilor practice ce vor aparea pe masura dezvoltarii tehnologiei.

 

Caracterul de instrument de plata al monedei virtuale.

Moneda virtuala nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică. Conform art. 4 alin. (1) lit. f) din acest act normativ, moneda electronică, are următoarea semnificație: “valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică.”

La nivel european criptomonedele au fost calificate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca reprezentând „instrumente de plată”. (cauza C-264/14 Skatteverket v David Hedqvist  ) ce se încadrează în categoria de „monede, bancnote și monede utilizate ca mijloc legal de plată”.

 

Aspecte privind regimul de TVA

Operatiunea de tranzactionare a monedelor virtuale este scutită de la plata T.V.A.-ului potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (1) lit. e) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Tranzacțiile cu monede virtuale  nu sunt taxabile per se.  Simpla aprecierea a unei monede nu este privită ca reprezentând o activitate de natură să facă obiectul unei impozitări, banii nefiind taxabili.

Rationamentului este acela ca in legatura cu activitatea realizata de o persoană cu “monede virtuale” profitul nu se realizează prin obținerea unor venituri suplimentare (in urma tranzactionarii efective), ci prin creșterea valorii monedei deținute, reprezentand diferenta dintre suma de bani deținută la început și cea avută rezultată după aprecierea monedei. Ori intre aceste praguri nu există deosebiri sub aspectul cuantumului (1 BTC sau 1 ETH fiind tot o singura unitate), ci doar sub aspectul cresterii valorii monedei existente la un moment dat în raport cu celelalte.

Hotărârile preliminare pronunțate de C.J.U.E. conform art. 267 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene sunt obligatorii insă doar pentru destinatarii din cauza (acestea au un efect juridic inter partes iar nu unul erga omnes -față de toți). În practică însă, hotărârile C.J.U.E. au un efect obligatoriu de facto. Mai mult conform art. 11 alin.11 din Codul fiscal: “ În domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.”

Totodata operațiunile care vizează schimbul monedei virtuale cu monede convenționale constituie prestări de servicii, în sensul articolului 271 alin. (1) din din Codul Fiscal.

Aceste prestări de servicii de schimb, efectuate cu plată, reprezintă operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, fără drept de deducere, având în vedere prevederile art. 292 alin. 2 lit. a) pct. 4 din Codul Fiscal, coroborat cu art. 268 alin. 9 lit. c) din Codul Fiscal.

Această abordare fiscală are la bază și raționamentele expuse de CJUE de la punctele 49 – 53 din Cauza C‑264/14, indicată mai sus  unde s-a explicat că „operațiunile privind monede netradiționale, cu alte cuvinte alte monede decât cele care sunt mijloace legale de plată într-unul sau mai multe state, în măsura în care aceste monede au fost acceptate de părțile la o tranzacție ca un mijloc de plată alternativ mijloacelor legale de plată și nu au o altă finalitate decât aceea de mijloc de plată, constituie operațiuni financiare”.

Aspecte privind impozitarea

Impozit pe venit. Natura. Data de la care se datorează

Incepand cu data de 20 ianuarie 2019 s-a reglementat impozitul pentru veniturile din transferurile de monedă virtuală, pentru persoanele fizice. Articolul 114 alineatul (2) lit.m) din Codul fiscal, reglementează in categoria veniturilor din alte surse si veniturile din transferul de monedă virtuală. Profitul obținut din monedele virtuale ( Bitcoin, Ethereum, Ripple, Stellar Lumens sau altele) se definește ca “diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile aferente tranzacției.”

În principal, s-a clarifică faptul că profitul obținut din Bitcoin și monede virtuale se va impozita cu 10% cu excepția cazului în care profitul anual obținut din criptomonede este sub 600 lei, așa cum este prevăzut la art 116, alin (2), lit c) „câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei”.

Impozitarea are  loc în momentul în care are lor retragerea/trasferul monedele virtuale din portofelul electronic sub forma de monede fiduciare – monede aflate în circulație, intr-un cont bancar.Atata timp cat criptomonedele sunt pastrate sub formă de criptomonede, posesorul lor nu are nici un fel de obligație fiscală (acelasi lucru fiind normal a se intămpla  si daca transformarea se face doar in platforma in care s-au obtinut castigurile, unde nu există posibilitatea de a achizitiona bunuri sau servicii). Operarea conversiei fără transferul din platforma in conturi bancare  nu oferă in beneficiu real , tangibil beneficiarului astfel incat simpla conversie operată in cadrul unei platforme nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor.

In situatia in care in raport de configuratia platformei se permite achizitionarea unor bunuri sau servicii direct sau cu ajutorul unor carduri emise de entitațile implicate nu se mai poate vorbi despre o lipsă a tengibilității unui beneficiu

Cuantumul impozitului

Impozitul datorat este de 10% aplicat asupra castigului si nu asupra venitului brut. Astfle pentru a stabili baza de impunere, din pretul de vanzare a monedelor virtuale se poate deduce pretul de achizitie a acestora si costurile aferente tranzactiilor )eventuale comisioane ale platformelor de tranzactionare sau comisionae de validare a tranzactiilor in retea pentru operatiunile directe intre utilizatori – asa numitele gas fee).

Pentru achitarea impozitelor la ANAF se inregistreaza Declarația unică pana la data de 25 mai. Pentru veniturile din Romania in declaratia unică se va introduce direct castigul realizat (deducerile fiind realzate in avans) dar pentru veniturile obtinut din strainatate , deducerile trebuie reflectate in delcaratia unică.

 Plata C.A.S.S.

În ceea ce privește modul de colectare a acestei taxe, ea va trebui plătită în condițiile în care veniturile anuale cumulate obținute din activitățile de tranzacționare a monedelor virtuale sunt „cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară” potrivit dispozițiilor art. 155 alin. (2) din Codul fiscal ( veniturile brute sunt în cazul nostru fiind cele rezultate din diferența dintre valoarea criptomonedei la data vânzării și valoarea criptomonedei la momentul achiziției).

Astfel la nivelul anului 2020 plafonul este de 26.760 de lei iar cota de 10% se aplică la acest plafon astfel suma datorată incat in contul contributiei de sanatate este de 2.676 lei indiferent de nivelul castigurilor.

În cazul înregistrării orelor la scoală/ facultate ca normă generală se aplică legea educației naționale conform căruia o lecție poate fi înregistrată numai cu acordul profesorului și că, dacă este înregistrată, multiplicarea înregistrării se poate face numai cu acordul profesorului – art. 272 alin. (3) și (4) din Legea nr. 1/2011.

Astfel Legea prevede că nu se poate înregistra fără acordul profesorului nicio lecție, indiferent dacă aceasta are loc în sala de clasă, față în față sau online.

În cazul activităţilor desfășurate online conform metodologiei cadru a Ordinului Ministerului educatiei si cercetării nr. 5.545/2020 privind desfășurarea activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al internetului, precum și pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ca măsură de protecție a datelor cu caracter personal, prelucrate cu ocazia utilizării aplicațiilor/platformelor educaționale informatice, se interzice înregistrarea activităților desfășurate online.

Totodată, art 6. din Ordin prevede că 1) profesorul, elevul și părintele supraveghetor au obligația să utilizeze aplicația/platforma educațională informatică doar în conformitate cu prevederile legale; (2) nu pot fi înregistrate, diseminate, folosite informațiile care conțin date cu caracter personal; (3) elevul nu poate înregistra lecția online (art. 6 și art. 14 lit. e).

Având în vedere că orice act normativ trebuie respectat, atât timp cât acest Ordin este în vigoare, el este obligatoriu pentru toți cei implicați. Astfel indiferent dacă declaratia a fost semnată sau nu inregistrarea activităților desfășurate online este interzisă prin lege.

Referitor la declarațiile semnate de părinți/copii

Rostul declarației este de a conștientiza părinții și elevii că există niște legi ce trebuie respectate și niște persoane ce trebuie protejate. Această declarație este, de fapt, un angajament că vor respecta aceste acte normative, dar actele normative oricum sunt obligatorii. Dacă un părinte refuză să semneze declarația, nu se întâmplă nimic, aceste declarații sunt cu titlul de recomandare, logica lor a fost aceea de a acorda o încredere suplimentară celor două categorii implicate în acest proces și la care trebuie să contribuie în egală măsură părinții și cadrele didactice.

Vor exista consecințe doar în situația în care se înregistrează lecția și aceste înregistrări devin publice și unul dintre cei vizați reclamă acest aspect.

În concluzie:

– indiferent dacă declaratia a fost semnată de elevi/parinti inregistrarea activităților desfășurate online este interzisă prin lege;

– activitatiile desfășurată în clasă (offline) pot fi înregistarte numai cu acordul profesorului.

OUG 147/2020 PRIVIND ZILE LIBERE PLĂTITE PENTRU SUPRAVEGHEREA COPIILOR

Potrivit OUG nr. 147/2020, părinții pot beneficia de zile libere plătite pentru supravegherea copiilor, în situația limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ şi în unitățile de educație timpurie ante preșcolară.

  1. CÂND SE APLICĂ?

Conform OUG 147/2020, zile libere plătite se acordă unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, în situaţiile în care:

  • cursurile au loc în scenariul 2 (prezența prin rotație a elevilor, în afară de cei din anii terminali);
  • cursurile au loc în scenariul 3 (toți elevii fac școală online); sau
  • dacă copilul deține o adeverință medicală prin care se atestă că suferă de boli cronice şi i se recomandă evitarea colectivității, implicit urmarea cursurilor prin sistem online.

 

  1. CARE SUNT CONDIȚIILE?

Pentru ca părintele să beneficieze de zile libere plătite este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

  • Copiii au vârsta de până la 12 ani, respectiv vârsta de până la 26 de ani pentru cei cu dizabilități şi sunt înscriși în cadrul unei unități de învățământ sau de educație timpurie ante preșcolară a cărei activitate a fost limitată sau suspendată;
  • Celălalt părinte nu beneficiază, la rândul său, de zile libere;
  • Locul de muncă nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

 

  1. CUM SE ACORDĂ?

Zilele libere plătite se acordă la cererea părintelui care îndeplineşte condiţiile cumulativ prevăzute de lege, iar indemnizaţia pentru fiecare zi liberă acordată se plătește din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului şi este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

  1. PÂNĂ CÂND POATE FI SOLICITAT?

Guvernul a decis completarea cadrului normativ ce vizează zilele libere plătite acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor de până în 12 ani cu perioada cuprinsă între noiembrie – 31 decembrie 2020, răstimp în care sunt suspendate activitățile didactice fizice prin ordin al Ministrului Educației.

Ordinul ministrul Educației nr. 5972/2020 din 9 noiembrie prevede suspendarea activităţilor didactice timp de 30 de zile până la data de 9 decembrie, însă OUG 198, aprobată recent de Guvern, prelungește această perioadă pe baza căreia părinți îți pot lua zile libere plătite până la sfârșitul anului.

  1. CUM SE DECONTEAZĂ SUMELE?

Pentru decontarea sumelor pentru plata indemnizaţiei, angajatorul depune cerere la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea angajatorul însoțită de documente justificative privind îndeplinirea condiţiilor de decontare a indemnizaţiei.

Cererea şi documentele justificative se transmit electronic în cel mult 30 de zile de la data efectuării plății contribuțiilor şi impozitelor aferente indemnizaţiei.

Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație se face în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării documentelor.

 

01.12.2020

Av. Cristina Boncaciu

 CÂND VORBIM DESPRE PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL?

Potrivit Legii nr. 55/2020, pe durata stării de alerta, prin ordin comun al ministrului sănătății si ministrului afacerilor interne se poate institui obligativitatea organizării activității operatorilor economici astfel încât sa se asigure la intrarea in sediu, in mod obligatoriu, triajul epidemiologic prin măsurarea temperaturii. Pentru personalul propriu, triajul epidemiologic consta în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact.

Conform Ordinului nr. 874/81/2020 în cazul angajaților la intrarea la locul de muncă sunt obligatorii triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor. Ordinul menționează că triajul epidemiologic nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal și constă în:

  1. a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășească 37,3ºC), la care se poate adăuga marja de eroare prevăzută în prospectul dispozitivului;
  2. b) observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
  3. c) în cazul în care temperatura înregistrată depășește 37,3ºC, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus;
  4. d) dacă se constată menținerea unei temperaturi peste 37,3ºC sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoana este trimisă pentru consult la medicul de familie;

Măsurarea temperaturii poate fi considerată o prelucrare a datelor cu caracter personal

În temeiul GDPR în funcție de contextul termoscanării și tehnologia utilizată măsurarea temperaturii corpului poate fi considerată o prelucrare a datelor cu caracter personal.

În sensul GDPR „date cu caracter personal” înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;

Astfel temperatura corpului este considerată o dată cu caracter personal pentru că aceasta poate confirma/infirma starea de sănătate a unei persoane fizice la un moment dat.

De asemenea „prelucrare” înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea;

Astfel, regulamentul GDPR devin aplicabil atunci când:

  • se efectuează o prelucrare automată de date, precum și atunci când
  • prelucrarea este efectuată prin alte mijloace decât cele automate iar datele astfel prelucrate fac parte dintr-un sistem de evidență a datelor.

Prin urmare, dacă termoscanarea se efectuează prin mijloace automate (cum ar fi, de exemplu, camerele de imagistică termică), ea implică o prelucrare de date cu caracter personal iar dacă se efectuează prin mijloace manuale, ea implică o prelucrare de date cu caracter personal atunci când se creează evidențe ale acestor date.

Astfel, ca triajul să nu implică prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie se să avem în vedere următoarele:

  • operatorul să nu înregistrează temperaturile pentru a avea o evidență a rezultatelor triajului epidemiologic efectuat
  • verificarea temperaturii să fie făcută printr-un dispozitiv electronic contactless – care să nu stochează valorile măsurate în memoria internă a aparatului.
  • sistemele CCTV să nu aibă rază directă către zona unde se ia temperatura angajaților, și să nu aibă vizibilitate directă către fața angajatului care urmează să fie termoscanat și către ecranul dispozitivului.

Prin urmare, așa cum este confirmat și de ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal), simpla verificare a temperaturii cu ajutorul unui termometru manual cum ar fi un termometru fără contact, fără a se păstra nici o evidență a rezultatelor și fără a se efectua nici o altă operațiune, nu intră sub incidența reglementărilor privind protecția datelor.

Pe de altă parte este necesar să facem distincție între situația în care persoanele au temperatura de sub 37.3 grade Celsius, și situația în care persoanele au temperatura peste 37.3 grade Celsius.

În cazul în care persoanele au temperatura sub 37.3 grade Celsius, și sunt lăsate să intre în incită fără consemnarea temperaturii, triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal.

Însă în cazul în care se constată menținerea unei temperaturi peste 37,3 grade Celsius, angajatorul poate refuza intrare persoanei la locul de muncă, astfel înregistrarea temperaturii într-un sistem de evidență poate fi necesară pentru justificarea măsurii luate (se anunța medicului de medicina muncii, acesta fiind îndrumat spre locuința proprie/spital). Acest registru dovedește îndeplinirea obligațiilor legale, când persoana respectivă va dori să facă o sesizare sau o plângere pentru că nu a fost lăsat în incintă.

În acest context, ar trebui ca operatorul să treacă în registrul numele și prenumele complet al persoanei, ora, data, precum și temperatura existentă la momentul măsurării.

În acest din urmă caz, înregistrării temperaturii într-un sistem de evidență, fără îndoială este o prelucrare de date cu caracter personal iar organizațiile trebuie să respecte obligațiile impuse de GDPR.

În cazul în care se constată că măsurarea temperaturii implică prelucrarea datelor cu caracter personal organizația trebuie să aibă în vedere printre altele, următoarele:

  1. Reducerea la minimum a prelucrării datelor

Pe cât posibil, datele vor fi stocate sub formă minimală, prin utilizarea unor identificatori de tipul inițialelor, sau alocarea unui număr de identificare.

  1. Temei legal al prelucrării

Având în vedere obligația instituită prin Legea nr. 55/2020, rezultă că temeiul pentru prelucrarea temperaturii este îndeplinirea unei obligații legale, respectiv art. 6 alin. (1) din GDPR, coroborat cu art. 9 alin. (2) lit. i) din GDPR.

Consimțământul nu poate fi un temei legal pentru prelucrarea acestor date sensibile, întrucât acordul nu poate fi valabil exprimat, în sensul că nu poate fi acordat în mod liber.

  1. Scopul prelucrării:

Scopul acestei prelucrări de date, respectiv identificarea acelor persoane care au peste 37.3 grade Celsius temperatură este de a preveni răspândirea și transmiterea noului de tip de coronavirus SARS CoV-2.

  1. Informarea angajaților

Nu în ultimul rând trebuie să informați angajații despre prelucrarea acestor categorii de date.

Acest lucru presupune actualizarea notei de informare pe care o aveți în relație cu angajați precum și aducere la cunoștință despre aceste prelucrări prin e-mail sau prin-un afiș la un loc vizibil.

Nota de informare potrivit art. 13 din RGPD va conține următoarele elemente:

  • identitatea și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale reprezentantului acestuia;
  • datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, după caz;
  • scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum și temeiul juridic al prelucrării;
  • perioada pentru care vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă
  • destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal;
  • dreptul persoanei vizate inclusiv dreptul de a depune o plângere la ANSPDCP

 

Poate angajatorul achizitona bunuri cu valoare mai mare de 2.500 de lei pentru salariatii care au lucrat in perioada de urgenta minimum 15 zile in telemunca decontand sprijinul financiar ?

Conform art. 6 alin. (1) din OUG 132/2020, pentru desfasurarea activitatii in regim de telemunca, se acorda, o singura data, angajatorilor pentru fiecare telesalariat un sprijin financiar in valoare de 2.500 lei in scopul achizitionarii de pachete de bunuri si servicii tehnologice necesare desfasurarii activitatii in regim de telemunca.

Potrivit alin. (4) al aceluiasi articol initial angajatorii solicita aprobarea sprijinului financiar si ulterior in termen de 30 de zile de la achizitionare au obligatia sa depuna documentele justificative.

Conform OMMPS 1376/2020 angajatorii trebuie sa depuna dovada predarii bunului achizitionat fiecarui salariat asa incat apreciem ca nu pot fi achizitionate bunuri pe total salariati si impartite sumele astfel incat sa revina fiecaruia suma de 2500 lei.

Totodata consideram ca poate solicita suma de 2500 lei si ulterior sa se achizitioneze pentru fiecare salariat un bun/bunuri in valoare de 2500 lei sau in valoare mai mare, iar angajatorul sa finanteze restul achizitiei intrucat textul legal prevede ca se acorda un sprijin in valoare de 2500 lei si nu ca valoarea achizitiei trebuie sa fie de 2500 lei. Insa o astfel de posibilitate nu este mentionata in lege.

In scopul punerii la dispozitie de catre angajator catre salariat a produsului achizitionat se impune incheierea unui Proces verbal care sa contina si termenii/conditiile si modul de utilizare.

Luni, 10 august 2020, a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Actul normativ este cunoscut ca legea Kurzarbeit in conditiile in care reglementeaza o varianta  națională a modelului german Kurzarbeit adoptat cu succes in timpul crizei financiare din 2008-2009 de Germania

A. Care sunt posibilitatile angajatorului ?

Angajatorii pot  să procedeze la reducerea timpului de muncă al salariaților cu până la 50%, după informarea și consultarea prealabilă a sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, pentru o perioadă minimă de 5 zile lucrătoare consecutive.

Cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, angajatorul este nevoit să comunice salariaților afectați: decizia de reducere a timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile, precum și drepturile salariale aferente. De asemenea, modificarea duratei timpului de muncă trebuie raportată și în REVISAL.

B. Care sunt condițiile ce trebuie respectate?

Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă, numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele trei condiții:

(1) reducerea temporară a activităţii să fie determinată de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu;

(2) măsura să afecteze cel puțin 10% din numărul total al salariaților unității; și

(3) reducerea activității să fie justificată de o diminuare a cifrei de afaceri (din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia) de cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior.

C. Ce se intampla cu salariatul?  

Pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă, salariatul benefciaza de o indemnizatie în cuantum de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate (e.g. practic, în ipoteza reducerii timpului de muncă la jumătate, angajatul urmează să primească 50% din salariu de la angajator și 75% din diferență, din partea statului),

Indemnizatia se suportă din bugetul asigurărilor pentru somaj si reprezinta venit de natură salarială, urmând a fi supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale.

Angajatorul va fi nevoit să avanseze sumele corespunzătoare indemnizației către salariați, urmând să le recupereze ulterior de la bugetul asigurărilor pentru șomaj prin decontare.

Procedura de decontare, precum și perioada de aplicare a măsurii vor fi stabilite separat, prin hotărâre a Guvernului.

D.Ce restricții se impun angajatorilor?

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii de flexibilizare a programului de muncă angajatorul, printre altele, nu va putea:

– să încheie noi contracte de muncă pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de salariații al căror timp de muncă a fost redus;

– să subcontracteze activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus;

– să reducă programul de muncă al salariaților afectați în temeiul art. 52 alin. (3) din Codul Muncii;

– să acorde bonusuri și/sau alte adaosuri la salariul de bază celor care ocupă poziții în structura de management;

– să permită efectuarea de muncă suplimentară de către salariații afectați de această măsură; sau

– să inițieze concedieri colective.

Totodată, măsura nu poate fi aplicată în cazul următoarelor categorii de angajatori:

– instituții publice;

– angajatorii care se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate; și

– angajatorii care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.

Aceste restricții sunt impuse în scopul evitării unor abuzuri din partea companiilor de pe piață.

E. Ce categorii de beneficiari ai indemnizației exista?

Vor putea beneficia din bugetul de stat de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și – alte categorii de persoane :

– profesioniștii (potrivit Codului civil, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere – e.g. profesiile liberale), precum și

-persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei – în cazul reducerii temporare a activității acestora determinată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu.

F.Este permisă cumularea acestei indemnizații cu alte măsuri active?

Angajatorii au posibilitatea să aplice simultan atât pentru această indemnizație, cât și pentru alte beneficii acordate de stat, dar pentru salariați diferiți.

G.Ce sancțiuni se vor aplica?

În cazul primirii la muncă (sau prestării oricărui alt tip de muncă, inclusiv în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în interesul angajatorului) a unuia sau a mai multor salariați, în afara programului de muncă redus, angajatorul riscă să fie sancționat cu amendă de 20.000 RON pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 RON.

Concluzie 

Recomandarea noastră este ca implementarea măsurilor detaliate mai sus să fie documentată într-o decizie a managementului/organului competent, care să evidențieze îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de lege.

Modificările aduse de Legea nr. 175/2020

Modificările aduse de Legea nr. 175/2020 vizează, în principal, următoarele:

1. extinderea listei beneficiarilor dreptului de preemțiune și modificarea rangului acestora. Înstrăinarea terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune, la preţ şi în condiţii egale, în următoarea ordine:

a. preemptori de rang I: coproprietarii, rudele de gradul I, soţii, rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;

b. preemptori de rang II: proprietarii investiţiilor agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie, hamei, irigaţii exclusiv private şi/sau arendaşii.

c. preemptori de rang III: proprietarii şi/sau arendaşii terenurilor agricole vecine;

d. preemptori de rang IV: tinerii fermieri;

e. preemptori de rang V: instituții cu activitate în domeniul cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora;

f. preemptori de rang VI: persoane fizice cu domiciliul/reşedinţa situat/situată în unităţile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unităţile administrativ-teritoriale vecine;

g. preemptori de rang VII: statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului.

2. instituirea unor condiții specifice pentru cumpărătorii terți: în situația în care titularii dreptului de preemțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea acestuia către terți se va face sub condiția ca aceștia să aibă domiciliul/sediul social să aibă domiciliul situat pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare și să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, iar în cazul persoanelor juridice, acestea să prezinte dovezi din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activităţi agricole,

3. instituirea obligației de a păstra și respecta destinația agricolă. Proprietarii vor avea obligația să utilizeze exclusiv în vederea desfășurării activităților agricole de la data cumpărarii, iar în situația în care pe terenul agricol există investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și irigații exclusiv private se va păstra destinația agricolă a acestei investiții,

4. instituirea obligației de a păstra proprietatea asupra terenului agricol extravilan minim 8 ani de la data dobândirii, sub sancțiunea plăţii unui impozit penalizator de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă. Prevederile se aplică și în cazul în care terenul ce face obiectul tranzacției aparține unei societăți, reprezentând mai mult de 25% din activele acesteia, iar acționarii decid să vândă pachetul de control, înainte de 8 ani.

Modificări procedurale

Legea nr. 175/2020 prevede o serie de modificări în ceea ce privește aspectele procedurale referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune. Una din cele mai importante modificări vizează termenul de exercitare a dreptului de preempțiune, acesta fiind prelungit de la 30 de zile la 45 de zile lucrătoare, de la afișarea ofertei de către primărie.

Totodată, se prevede că în cazul în care vânzătorul sau preemptorul persoană fizică decedează înainte de încheierea contractului de vânzare sau înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de contract de vânzare, avizele emise de către structura centrală sau de către structurile teritoriale se vor anula.

Sancțiuni prevăzute

În ceea ce privește sancțiunile pentru nerespectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, Legea nr. 175/2020 instituie sancțiunea nulității absolute a contractului de vânzare încheiat cu nerespectarea dreptului de preemțiune sau fără obținerea avizelor de specialitate, precum și amenzi duble față de prezenta lege, între 100.000 și 200.000 lei.

Care salariati trebuie sa poarte masca de protectie? Cine poate sa nu poarte masca? Care sunt sanctiunile in cazul in care salariatul refuza sa poarte masca de protectie la locul de munca?

 

1. Obligatii ale angajatorilor

Odata cu reluarea activitatii, angajatorul are o serie de obligatii privind sanatatea si securitatea in munca a salariatilor, obligații clare potrivit Ordinului nr. 3577/831/2020, si anume:
a) să reinstruiască în domeniul securității și sănătății în muncă toți lucrătorii care au stat la domiciliu în perioada stării de urgență, șomaj tehnic, telemuncă, muncă la domiciliu etc;
b) să afișeze la intrare și în cele mai vizibile locuri din unitate regulile de conduită obligatorie pentru angajații și pentru toate persoanele care intră în spațiul organizat de angajator, cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor cu coronavirusul SARS-CoV-2;
c) să informeze angajații, prioritar prin mijloace electronice, cu privire la riscurile de infectare și de răspândire a virusului, cu privire la măsurile de protecție și la regulile de distanțare socială care se aplică în cadrul unității, precum și cu privire la regulile pentru gestionarea situațiilor în care angajații sau alte persoane care au acces la locul de muncă prezintă simptome ale infectării cu coronavirului SARS-CoV-2;
d) să informeze angajații cu privire la precauțiunile universal valabile, dar și să
e) să revizuiască instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă, conform prevederilor Ordinului și să le aducă la cunoștința angajaților.

Conform Ordinului nr. 874/81/2020, angajatorul are obligația inclusiv a contactării medicului de medicina muncii, ce va face evaluarea de risc şi va stabili condiţiile purtării măştii pentru angajaţi, în funcție de problemele medicale ale fiecăruia, de organizarea spațiului de lucru, dar și de natura activității desfășurate.

Astfel, în cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor săi, prevenirea riscurilor profesionale, informarea şi instruirea lucrătorilor, asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă. Mai specific, angajatorul este obligat să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor, dar și să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Obligația generală a angajatorului de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă este prevăzută în Legea nr. 319/2006 privind sănătatea și securitatea în muncă, iar încălcarea obligațiilor exprese din acest act normativ de către angajator este sancționată de inspectorii de la Inspecția Muncii cu amenzi contravenționale care pot ajunge și la 10.000 Lei, pentru o singură faptă.
Pe de alta parte, angajatorii au dreptul sa stabileasca norme interne – proceduri, politici, anexe la Regulamentele de Ordine Interioare privind sanctiunile si procedurile de aplicare ale acestora in cazul in care salariatii nu vor respecta regulile de conduită obligatorie pentru angajații cu privire la prevenirea si raspandirea îmbolnăvirilor cu coronavirusul SARS-CoV-2; precum si cu privire la măsurile de protecție și la regulile de distanțare socială care se aplică în cadrul unității sau a regulile pentru gestionarea situațiilor în care angajații sau alte persoane care au acces la locul de muncă prezintă simptome ale infectării cu coronavirului SARS-CoV-2.

In acest sens angajatorii au dreptul de a indica si detalia ca annumite astfel de fapte sa reprezinte abateri disciplinare simple sau grave, de natura sa atraga in caz de incalcare sanctiuni disciplinare asupra acestuia: avertisment scris, reducerea salariului, reincadrarea pe alt post sau chiar si concedierea disciplinara (in cazul unor fapte grave, repetitive).

 

2. Regula.

Asadar dincolo de procedurile, politicile, instructiunilor intrne ale angajatorilor, salariatii au o obligatie legala de a purta masca de protectie la locul de munca in baza mai multor acte normative astfel:
– HG nr. 394/2020 prin care se prevede ca în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 13 și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020;
– Ordinul ministrului muncii și al protecției sociale și al ministrului sănătății nr. 3577/831/2020, unde s-a prevăzut și obligația pentru angajații din sectorul public și privat de a respecta toate instrucțiunile prevăzute în planul de prevenire și protecție și instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă întocmite de către angajator pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS CoV-2’
– Ordinul ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri si al ministrului sănătății nr. 1731/832/2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul economiei, pe durata stării de alertă, care în Anexa nr. 2 – Recomandari privind activitatea în birourile cu spații comune în sistem deschis (open space), prevede obligația directă pentru angajați de a purta masca de protecție (medicală/nonmedicală).

 

3. Exceptia: Medicul de medicina a munci din unitatea angajatoare poate decide in anumite conditii ca salariatul sa nu poarte masca.

Ordinul ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, care prevede că, în funcție de evaluarea riscului, efectuată de medicul de medicina muncii al unității, pot exista unele excepții de la purtarea obligatorie a măștii în spațiile publice închise, în spațiile comerciale și la locul de muncă, și anume:
a) angajatul este singur în birou;
b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;
c) persoana desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.);
d) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;
e) vorbitorii în public, în spații interioare, cu condiția respectării distanței de 3 metri între aceștia și alte persoane, doar în cazul în care nu se află mai mult de 16 persoane în incintă; și f) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

 

4. Masuri. Sanctiuni

Masuri la dispozitia angajatorului

Conform art. 17 din Legea 55/2020 pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuţiilor acestuia.

Rezulta ca angajatorul cu acordul salariatului care dovedeste existenta unor probleme de sanatate care fac imposibila purtarea mastii de protectie de catre acesta, poate dispune ca salariatul sa lucreze de la distanta, fara a fi prezent la locul de munca sau sa dispuna modificarea locului de munca sau a atributiilor acestuia, astfel incat salariatul sa presteze munca in conditii in care permit lipsa purtarii mastii de protectie.

Atunci cand insa nu exista acordul salariatului, se pot distinge doua categorii de sanctiuni care pot fi aplicate acestora:

a. Sanctiuni prevazute direct de lege.

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în vigoare din 18 mai 2020 prevede ca se sancționează nerespectarea măsurii de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu, cu amendă de la 500 Lei la 2.500 Lei.

Rezulta ca, inclusiv, pentru nepurtarea mastii de protectie la locul de munca salariatul poate fi sanctionat cu amenda de la 500 la 2500 de lei. Sanctiunea se aplica de personalul de control din cadrul DSU sau de personalul DSP.

b. Sanctiuni la indemana angajatorului

Angajatorul poate aplica in temeiul art. 248 din Codul Muncii urmatoarele sanctiuni disciplinare:a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta. Sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in forma scrisa.

Luni este ultima zi de depunere a cererilor pentru a beneficia de prevederile OUG 37/2020 privind amanarea la plata ratelor creditelor si subventionarea dobanzilor aferente. Cu toate acestea nenumarate intrebari au continuat sa apara in randul persoanelor fizice si a celor juridice legate procedura, conditiile si efectele accesarii acestei „facilitati”. Am sintetizat o lista cu cateva astfel de intrebari:

1. Se poate obtine facilitatea pentru contractele de leasing operational?

Nu. Facilitatea vizeaza contractele prin care s-au solicitat credite/imprumuturi. Contractele de leasing operational nu intra sub incidenta programului deoarece numai leasingul financiar este asimilabilă creditării, pentru că include o componentă de finanțare. Leasingul operational este asimilabilă locațiunii.

2. Debitorii din contractele de credit cesionate firmelor de recuperari de creante pot solicita amanarea?

Nu. Nu intră în domeniul de aplicare creditorii care sunt colectori de creanțe, adică cesionarii care achiziționează creanțe de la creditori cedenți instituții de credit sau instituții financiare nebancare, pe care urmează să le colecteze de la debitorii cedați.
Conditiia de baza pentru acceasarea „facilitati” este ca debitorii sa aiba încheiat un contract pentru obținerea unui credit care nu a ajuns la maturitate și pentru care creditorul nu a declarat scadența anticipată, anterior intrării în vigoare a OUG 37/2020 care reglementeaza faciliatea de amanare la plata a ratelor.
Mecanismul poate fi activat, așadar, doar în cazul creditelor „performante”, respectiv al contractelor aflate în curs de executare și care sunt executate cu respectarea termenilor și condițiilor asumate, care și-a executat obligațiile de plată potrivit graficului de rambursare și nu a fost decăzut din beneficiul termenului pentru alte motive. Nu se poate solicita amanarea atunci cand creditorul a început executarea silită.

3. Facilitatea se poate acorda pentru intreaga suma prevazuta in contractul de credit de tip factoring sau revolving/overdraft?

• In cazul creditelor prin punere la dispoziție imediată de fonduri bazate pe tehnica clasică a împrumutului (e.g. creditele pentru investiții), debitorul nu poate solicita suspendarea rambursării decât pentru sumele de bani pe care banca le-a avansat deja la momentul intervenției normative ;
• In cazul creditelor prin mobilizare de creanțe (e.g. factoringul), care sunt o subspecie a creditelor prin punere la dispoziție imediată de fonduri, debitorul nu poate solicita suspendarea rambursării decât pentru sumele de bani pe care banca le-a avansat, cu titlul de preț al cesiunii, anterior intrării în vigoare a legii;
• în cazul creditelor revolving (e.g. facilitățile de credit) sau overdraft (e.g. descoperit de cont asociat unui cont curent), debitorul nu poate efectua o tragere din plafonul ținut de creditor la dispoziția sa după data intrării în vigoare a legii, pentru care să solicite ulterior, în termenul prevăzut de lege, suspendarea rambursării
• în cazul creditelor prin semnătură (e.g. scrisoarea de garanție bancară), debitorul nu poate solicita suspendarea rambursării decât pentru sumele de bani pe care banca le-a avansat la cererea beneficiarului anterior intrării în vigoare a legii. (a se vedea: www.juridice.ro/essentials/3952/oxygen-not-included-facilitatile-acordate-debitorilor-din-contractele-de-credit-bancar-afectati-de-instituirea-starilor-exceptionale;

4. Cum se probeaza afectarea directa sau indirecta a veniturilor debitorilor de situatia generata de pandemia COVID-19?

Conform normelor de aplicare a OUG 37/2020 categoria „debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația gravă generată de pandemia COVID-19” este, configurată prin raportare la veniturile curente ale debitorilor, afectate de situația de pandemie în mod direct (i.e. prin scăderea veniturilor salariale sau a celor asimilate acestora, în cazul persoanelor fizice, sau prin diminuarea cifrei de afaceri, respectiv a încasărilor din activitatea economică desfășurată, în cazul persoanelor juridice) sau indirect (i.e.prin creșterea cheltuielilor, având ca efect diminuarea veniturilor disponibile pentru suportarea obligațiilor curente de plată).

Proba acestor situatii se va face printr-o declarație pe propria răspundere privind „afectarea veniturilor” și „imposibilitatea de a onora obligațiile de plată aferente creditului”. Declarația pe proprie răspundere este singurul document solicitat, neimpunându-se cerințe probatorii suplimentare.

Condițiile suplimentare pe care trebuie să le îndeplinească companiile sunt acelea de a prezenta un CSU (a se vedea : https://www.youtube.com/watch?v=2cfQd-pgQwI&t=7s) si de a dovedi ca nu se află în insolvență la data solicitării suspendării rambursării creditului, conform informațiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Național al Registrului Comerțului.

5. Este necesara incheierea unui Act Aditional la contractul de credit?

Nu. „Modificarea contractelor de credit (…) se produce prin efectul legii, fără încheierea de acte adiționale” .

6. Daca sunt doi codebitori in contractul de credit, amanarea produce efecte doar daca este formulata de ambii debitori? Garantul poate sa nu fie de acord cu amanarea la plata ratelor si prelungirea duratei contractului?

Efectele modificării contractului se extind asupra altor persoane decât debitorul care a activat facilitatea și creditorul său în două moduri. Extinderea se produce
(i) „de drept” asupra oricăror codebitori, garanți, inclusiv fideiusori, care au garantat obligația debitorului (cu excepția creditelor ipotecare, pentru care este necesar, acordul garantului);
(ii) „cu acordul prealabil” asupra oricăror alte părți ale contractului de credit astfel modificat.

Rezulta ca, dacă pentru persoanele care au garantat obligația debitorului efectele cererii de amanare la plata se extind, de regulă, de drept (chestiune care poate fi problematică din perspectiva majorării cuantumului datoriei garantate), în ipoteza în care contractul de credit are „alte părți” decât debitorul (e.g. în cazul în care există două sau mai multe persoane aflate pe această poziție juridică, dintre care numai una activează facilitatea), opozabilitatea modificărilor contractului față de toți ceilalți (co)debitori care sunt părți la contract este condiționată de acordul acestora.
Un debitor nu le poate impune celorlalți debitori care sunt părți la contract să activeze facilitatea, chiar presupunând că ar fi vorba despre un beneficiu comun, întrucât un contract pluripartit nu poate fi modificat decât cu acordul tuturor părților sale. În cazul în care (co)debitorul nu și-a exprimat acordul cu privire la modificare, contractul produce efecte față de acesta în limitele acordului inițial de voință, atât în ceea ce privește scadența, cât și în ceea ce privește sumele de plată.

7. Se poate renunta ulterior obtinerii amanarii platii ratelor la aceasta facilitate?

Amânarea plății și termenele (noi) de plată stabilite ca efect al facilitatii profită nu numai debitorului, ci și creditorului, care este remunerat suplimentar cu dobânzi. În aceste condiții, beneficiul termenului ar putea fi văzut ca neaparținând exclusiv debitorului, ci ca fiind stipulat în favoarea ambelor părți.

Totuși, finalitatea facilitatii este numai protejarea intereselor financiare ale debitorului, așa cum rezultă atât din fundamentarea Ordonanței, în preambul, cât și din caracterul discreționar al deciziei unilaterale a debitorului de a activa acest mecanism. Prin urmare, o revenire a acestuia asupra opțiunii suspendării ar trebui să fie acceptată cu titlul de renunțare la beneficiul unei facilități destinate să îi protejeze situația financiară.

Renunțarea ar putea fi totală sau parțială (e.g. după 2 luni de suspendare, debitorul ar putea limita beneficiul la 6 luni din cele 9 solicitate inițial) și ar urma să producă efecte (inclusiv sub aspectul dobânzilor datorate de debitor) de la momentul reluării plăților efectuate de debitor, iar nu retroactiv, de la data activării moratoriului.

8. Extinderea maturitatii creditului este obligatorie ca efect al amnarii la plata a ratelor?

Efectul extinderii corelative a maturității creditului nu este un efect obligatoriu, ci unul opțional al suspendării obligațiilor de plată, asupra acestei optiuni debitorul avand dreptul sa decida in mod obsolut in momentul formularii notificarii catre banca.

Cu aceasta ocazie debitorul va putea indica daca alege sa suporte efortul financiar al plății unor sume majorate în interiorul scadenței inițiale sau, dimpotrivă, va fi pus în situația de a păstra efortul financiar la nivelul prevăzut anterior în contract, distribuind ratele pe o perioadă de creditare care se va majora în mod corespunzător.

Elementele contractuale care pot suferi modificări, în acest context, sunt ratele de credit, sub aspectul numărului și al cuantumului lor, precum și remunerația datorată de debitor sub forma dobânzii, sub aspectul perioadei pentru care este calculată.

Astfel, cand se prelungeste perioada de creditare in realitate de modifica data maturității creditului, cu efecte corelative asupra reeșalonării ratelor. Astfel contractul de credit are un sold al creditului „nou”, majorat, care impune rate „noi”, recuantificate, și „noi” scadențe pentru aceste rate (dintre care o parte, de regulă majoritară, corespund cu scadențele din graficul anterior). Înseamnă, deci, că în această variantă de modificare a contractului, are loc o restructurare „minoră” a creditului.

In cazul în care nu are loc o prelungire a perioadei de creditare, ratele nesuspendate la plată vor rămâne cu scadențele inițiale, dar cuantumul lor va fi reconfigurat astfel încât să includă și ratele a căror plată a fost suspendată ca efect al moratoriului. Creditul va suferi o formă de restructurare „majoră”, care nu intervine asupra scadențelor ratelor nesuspendate, ci asupra cuantumului acestora, prin redistribuirea ratelor suspendate. În acest caz, pentru că nu se modifică perioada de creditare, debitorul nu beneficiază de dreptul de a utiliza capitalul împrumutat pentru un interval de timp suplimentar raportat la maturitatea creditului, ci doar de dreptul de a amâna rambursarea unor rate în cadrul perioadei de creditare stabilite inițial.

Pentru debitori persoane fizice pentru care prelungirea maturității creditelor depășește limita de vârstă prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu încadrarea în limita de vârstă.

Această soluție presupune reconfigurarea ratelor de credit astfel încât efectul potențial al suspendării („prelungirea maturității creditelor”) să nu contravină reglementărilor creditorilor cu privire la limita de vârstă a debitorilor. Consecința este creșterea ratelor de credit prin includerea sumelor de bani care ar fi urmat să fie scadente după atingerea limitei de vârstă.

.8. Ce se intampla daca totusi debitorul va face plati perioada amanarii la plata a ratelor?

Plata efectuată de debitor pe durata facilitatii va trebui să fie calificată ca o renunțare la beneficiul suspendării, dacă ea privește ratele a căror plată a fost suspendată. Această renunțare a debitorului va produce efecte, de la data reluării plății ratelor, cu consecința recalculării dobânzilor suplimentare corespunzătoare ratelor respective până la data plății (înlăturându-se dobânzile care ar fi fost datorate ulterior) și fără alte consecințe specifice rambursărilor anticipate (e.g. plata comisionului de rambursare anticipată).

În schimb, în cazul (și în măsura) în care plățile depășesc ratele suspendate ca efect al moratoriului, debitorul este considerat că își exercită dreptul de rambursare anticipată, totală sau parțială, a creditului, în condițiile legale sau contractuale aplicabile pentru activarea acestui mecanism distinct (i.e. cu privire la plata comisionului de rambursare anticipată, dacă este cazul).

Ordinul 791/2020 privind eliberarea CSU a fost modificat in 14.05.2020. Conform noilor modificari, CSU galben se poate obtine si in situatia in care operatorul economic declara pe proprie raspundere ca a înregistrat diminuarea veniturilor sau a încasărilor de minim 25% în luna martie, aprilie sau mai 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie şi februarie 2020 sau întreruperea parţială sau totală a activităţii ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente pe perioada stării de urgenţă decretată

Termenul pana la care Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri poate elibera certificate de situaţii de urgenţă, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2 în perioada stării de urgenţă, a fost prleungit prin OUG 70/2020  până la data de 15 iunie 2020.

Totodata noul model de CSU galben poate fi folosit pentru solicitarea operatorului economic de a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor conform OUG 37/2020, termenul de formlare a acestor cereri prelungindu-se si acesta pana la data de 15.06.2020.

Prin OUG 70/2020 publicata in MOF 394/14.052020 Guverul a inteles sa reglementeze situatia celor care si-au achizitionat bilete la festivalurile si evenimentele amanate ca urmare a pandemiei generate de Covid-19/

 

Astfel prin excepţie de la prevederile referitoare la dreptul de retragere, aşa cum este acesta reglementat de Ordonanţa de urgenţă nr. 34/ 2014 pentru evenimentele şi festivalurile ce urmau a fi susţinute în perioada 8 martie – 30 septembrie 2020, sau în perioada în care se suspendă dreptul de organizare a evenimentelor şi festivalurilor, dacă această dată depăşeşte intervalul anterior menţionat, urmează să se aplice următoarele reguli:

a)în cazul reprogramării evenimentului sau festivalului, participantul la eveniment sau festival va putea folosi biletul de acces achiziţionat, beneficiind de toate drepturile conferite de biletul de acces la data reprogramării evenimentului sau festivalului. Data reprogramării evenimentului sau festivalului nu poate depăşi data de 30 septembrie 2021.

b)în cazul anulării evenimentului sau festivalului sau în cazul imposibilităţii folosirii biletului de acces la data reprogramării evenimentului sau festivalului, participantul la eveniment sau festival va primi din partea organizatorului un voucher pentru întreaga sumă plătită organizatorului, voucher ce va fi folosit pentru achiziţionarea de produse sau servicii din gama oferită de către organizator, conform unui regulament detaliat comunicat de către organizator.

c)în cazul în care voucherul nu este folosit pentru achiziţionarea de produse sau servicii până cel târziu la data de 30 septembrie 2021, organizatorul va rambursa toate sumele pe care le-a primit din partea consumatorului până la 31 decembrie 2021.

Organizatorul are obligativitatea de a oferi un termen de cel puţin 30 zile cumpărătorului de bilete pentru a opta între păstrarea valabilităţii biletului pentru evenimentul sau festivalul reprogramat sau transformarea lui în voucher cu valoare. După expirarea celor 30 de zile biletul devine automat valabil pentru ediţia reprogramată a evenimentului sau festivalului.

Incepand de luni 18.05.2020 intra in vigoare setul de masuri pentru domeniul economic pregatit in conditiile instituirii starii de alerta. Legea 55/2020 deja publicata in Monitorul Oficial stabileste atat cadrul general a unor masuri ce pot fi luate ulterior intrarii sale in vigoare de catre autoritati cat indica si anumite masuri specifice si punctuale.

1. Masuri punctuale:

    1. Documentele eliberate de instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de entităţile private autorizate conform legii raman valabile pe toată perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.

Se prevad exceptii în cazul dovezilor înlocuitoare ale permiselor de conducere – cu drept de circulaţie a caror valabilitate se menţine numai daca au fost emise în temeiul art. 111 alin. (1) lit. b), alin. (4) sau (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    1. Consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice poate ramane incontinuare suspendat atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora.

Poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice in regim delivery, to go sau pe terasele unde se respectă măsurile de protecţie sanitară. Masurile de protectie sanitara urmeaza a fi stabilite.

    1. Activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici pot ramane suspendate, cu acordul CNSSU cu exceptia:
      • centrelor comerciale mici, de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare
      • spatiilor comerciale (atat din centrele comerciale mari -tip mall-uri) a caror obiect de activitate il reprezinta:
        • vânzarea produselor electronice şi electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului
        • activitatea desfăşurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
        • activitatea desfăşurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor de optică medicală.
    1. Personalul care desfăşoară activităţile prevăzute la pct. 3 are obligaţia de a purta în permanenţă mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măşti pentru aceştia, precum şi soluţii de dezinfecţie a mâinilor în zona de acces în incintă. Purtarea măştilor de protecţie de către client şi respectarea normelor de distanţare la case de marcat sunt obligatorii.

Operatorii economici si profesionistii au obligatia de a isi organiza activitatea astfel incat, să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori. Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii.

 

2. Masuri generale

Prin Legea 55/2020 se definesc cateva categorii generale de masuri ce pot fi adoptate in urmatoarele 30 de zile de autoritati:

    1. Măsurile pentru creşterea capacităţii de răspuns la pandemie sunt:

a)achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;

b)suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor şi dispozitivelor necesare acţiunilor de răspuns;

c)detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării situaţiei de urgenţă, cu consimţământ;

d)coordonarea operaţională a unor servicii publice;

e)adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;

f)permanentizarea activităţii unor centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.

    1. Măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sunt:

a)evacuarea temporară a persoanelor şi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;

b)acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoanele şi animalele afectate;

c)efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgenţă a mediului înconjurător şi infrastructurii, stabilite de forţele de intervenţie pentru oprirea sau limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;

d)măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;

    1. Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:

a)restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise;

b)restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite;

c)interzicerea ieşirii din zonele stabilite şi, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;

d)restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite;

e)închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;

f)limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici;

g)participarea cetăţenilor şi a operatorilor economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.

 

Prin acte normative subsecvente, Hotarari de Guvern in perioda urmtoare se vor putea indica care din aceste masuri devin obligatorii, perioada de aplicabilitate cat si termenii si conditiile de aplicabilitate.

Legea 55/2020 reglementeaza o serie de masuri atat pentru angajatorul din sistemul public cat si pentru cel din sistemul privat.

Astfel: 

  1. In toate sectoarele se aplică în continuare, fără întrerupere, de la data încetării stării de urgenţă masurile instituite prin decret prevederile OUG 30/2020 (privind somajul tehnic, zilele libere pentru parinti a caror copii numai pot frecventa unitatile scolare ca efect al inchiderii acestora ) pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.
  2. Prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică până la finalizarea cursurilor anului şcolar. (urmand a fi reglementat prin Ordin al ministrului)
  3. In sistemul public in general, angajatorul poate:
  • stabili, cu acordul angajatilor, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuţiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecţie a angajatului.
  • Solicita angajaţilor sa rămâna disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcţie de volumul de activitate al instituţiei, în vederea depasirii imprejurarilor care au generat starea de alerta. Acest lucru va face cu respectarea unui număr de maximum 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare de munca ale salariatilro
  1. Atat in sectorul public cat si in cel privat pe durata stării de alertă angajatorii (autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială), cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore.
  2. Atat in sectorul public cat si in cel privat pe durata stării de alertă angajatorii au obligatia de a isi organiza activitatea astfel incat, să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori. Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii.
  1. Pe durata stării de alertă se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.
  2. In cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, termenele de preaviz nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă.
  3. In sectorul privat:
  • angajatorul poate dispune, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuţiilor acestuia.
  • Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. Părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.
  1. Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile conform HG 867/2015 au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă, având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii.
  2. conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19 pot:
  • dispune detaşarea cu acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca angajatorul la care se face detaşarea să fie din acelaşi domeniu de activitate’
  • dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu.
  • fi suspendati din funcţie, potrivit normei proprii de organizare şi funcţionare a instituţiei sau autorităţii publice, după caz. Suspendarea încetează de drept la data încetării stării de alertă. Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire de către autoritatea competentă, fără concurs.
  • angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă şi exclusiv pentru activităţi legate de aceasta, pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă. Numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute doar dacă persoanele in cauza îndeplinesc condiţiile de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt funcţionar public şi numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor mecesare pentru combaterea inprejurarilor care au cauzat starea de alerta şi pentru o durată determinată de maximum 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
  • se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcţiilor vacante şi temporar vacante.

Totate aceste prevederi urmeaza sa poata fi  aplicabile incepand cu 18.05.2020. Cu toate acestea cel putin, inca din 15.05.2020 prin Hotararea CNSU 24/2020 s-au stabilit deja urmatoarele obligatii similare cu cele prevazute prin Lgea 55/2020 pentru:

  • Instituţiile şi autorităţile publice, precum şi operatorii economici publici şi privaţi au obligaţia organizării activităţii, astfel încât munca să se desfăşoare de la domiciliul angajaţilor, iar dacă activitatea desfăşurată nu permite acest lucru, să ia măsuri pentru:

a)asigurarea triajului epidemiologic constând în controlul temperaturii personalului propriu şi vizitatorilor, la punctele de control-acces în incinte;

b)dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în spaţiile de lucru;

c)respectarea regulilor privind desfăşurarea activităţii în birourile cu spaţii comune (open space) şi a regulilor privind funcţionarea unităţilor de cazare în regim hotelier;

d)decalarea programului de lucru, pentru entităţile cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, astfel încât începerea, respectiv terminarea programului de lucru să se realizeze la intervale de minimum 1 oră, pe parcursul a minimum 3 ore, în tranşe de minimum 20% din personal.

  • Instituţiile publice şi operatorii economici care desfăşoară activităţi comerciale/de lucru cu publicul ce implică accesul persoanelor în interiorul clădirilor iau măsuri pentru organizarea activităţii, astfel:

a)accesul trebuie să fie organizat astfel încât să fie asigurată o suprafaţă minimă de 4 mp pentru fiecare client/persoană şi o distanţă minimă de 2 m între oricare două persoane apropiate;

b)să nu permită accesul persoanelor a căror temperatură corporală, măsurată la intrarea în incintă, depăşeşte 37,3oC;

c)să asigure dezinfectarea suprafeţelor expuse şi evitarea aglomerării de persoane, în special în zonele caselor de marcat/ghişeelor.

Operatorii de transport persoane, publici şi privaţi, îşi organizează activitatea astfel încât să fie respectate regulile specifice.

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 828/2020 prevede:

I.Măsuri generale pentru desfăşurarea activităţii în cabinetele stomatologice

1.Trebuie evitat, pe cât posibil, contactul cu personalul (nu strângeţi mâna, menţineţi o distanţă de mai mult de 1,5 m în timpul unei discuţii etc.).

2.În afara manoperelor de tratament, trebuie evitat, pe cât posibil, contactul cu pacientul.

3.Accesul în camera de tratament este permis doar pacientului; prin excepţie, este permis şi accesul unei persoane care însoţeşte un minor, o persoană dependentă sau alte asemenea.

4.Nu se permite staţionarea în sala de aşteptare şi se recomandă dezinstalarea/scoaterea din funcţiune a oricărui aparat de cafea şi/sau dozator de apă, precum şi eliminarea revistelor, pliantelor, jucăriilor etc.

5.La intrarea în cabinetul stomatologic se amplasează dispensere cu soluţii dezinfectante (antiseptice pe bază de alcool).

6.Se realizează dezinfecţia regulată a mânerelor uşilor, sălii de aşteptare şi recepţiei.

7.Se realizează dezinfecţia toaletei, după utilizarea acesteia de către un pacient.

8.Este recomandată plata cu cardul şi, cât mai des posibil, dezinfecţia POS.

 

II.Accesul la tratament

1.Se face doar cu programare telefonică/online prealabilă.

La momentul programării pacientul va fi întrebat dacă:

a)are simptome de răceală, strănut, tuse, dureri în gât, dificultăţi de respiraţie şi/sau febră (> 37,3°C);

b)membrii familiei cu care locuieşte/gospodăreşte au aceste simptome;

c)are vârsta de 65 de ani sau mai mult;

d)suferă de o patologie cronică sau o afecţiune care îi reduce imunitatea;

e)este sănătos şi se simte în prezent sănătos.

2.Pacienţii cu risc crescut (peste 65 de ani sau care suferă de o patologie cronică) sunt programaţi în prima parte a programului de lucru.

3.Pacienţii care necesită proceduri generatoare de aerosoli sunt programaţi la sfârşitul programului de lucru.

4.La prezentarea în cabinet se efectuează termometrizarea pacientului şi se solicită dezinfecţia mâinilor.

5.Înainte de începerea tratamentului, medicul stomatolog va obţine acordul scris informat al pacientului.

6.Sunt permise următoarele tipuri de proceduri:

a)proceduri fără generare de aerosoli: consultaţie, extracţie simplă, sutură, incizie şi drenaj abces, obturaţie provizorie, radiografie, tratamente ortodontice de menţinere;

b)proceduri generatoare de aerosoli: utilizarea pieselor de mână rotative (în special turbina), a sprayului apă-aer, a aparaturii ultrasonice, a dispozitivelor cu jet de particule.

7.Înaintea unei proceduri generatoare de aerosoli, pacientul va clăti în prealabil gura timp de 1 minut cu soluţie 1% peroxid de hidrogen (prin diluarea unei soluţii de H2O2 3% cu apă).

 

III.Echipament de protecţie

1.Personalul va utiliza echipament de protecţie – mască chirurgicală, vizieră şi mănuşi.

2.Pentru procedurile generatoare de aerosoli se va folosi masca tip FFP2/3 sau echivalent.

 

IV.După fiecare pacient se va efectua:

1.aerisirea camerei de tratament;

2.dezinfectarea riguroasă a suprafeţelor (unit dentar, blat de lucru etc.), cu dezinfectant de suprafaţă conform standardelor;

3.dacă există o contaminare vizibilă pe suprafeţe, se va îndepărta mai întâi cu o lavetă umedă (apă) de unică folosinţă cu apă şi săpun;

4.dezinfecţia cu alcool 80% a tuturor dispozitivelor medicale care nu sunt rezistente la sterilizare cu aer cald. Dacă există o contaminare vizibilă pe dispozitive, aceasta trebuie mai întâi îndepărtată cu o lavetă umedă (cu apă) sau cu o lavetă de unică folosinţă, apă şi săpun. Pentru un dispozitiv medical (sau părţi ale acestuia) care nu este rezistent la alcool se folosesc şerveţele de curăţare şi dezinfectare pentru suprafeţe sensibile;

5.este de preferat utilizarea unor materiale de curăţare de unică folosinţă, cât mai mult posibil;

6.dezinfectarea aspiratorului şi a vasului scuipător;

7.dezinfectarea completă a unitului stomatologic cu dezinfectant cu efect virucid, prin pulverizare;

8.sterilizarea completă a pieselor înainte de reutilizare (autoclav) sau utilizare de piese de unică folosinţă;

9.schimbarea măştii, mănuşilor, curăţarea şi dezinfectarea vizierei;

10.spălarea mâinilor cu apă şi săpun sau dezinfecţia cu soluţie hidroalcoolică înainte de a pune altă pereche de mănuşi.

Programul IMM INVEST- creditele garantate de stat

1. CINE BENEFICIAZA:

Societati comerciale IMM-uri (microintreprinderi, societati mici si mijlocii si mari) persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale care indeplinesc urmatoarele conditii:

a. nu se află în dificultate respectiv:

  • SRL si SA- atunci când nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul social în ultimii doi ani şi mai mult de un sfert din acest capital în ultimele 12 luni conform ultimelor două situaţii financiare anuale ale societăţii

Excepţie start-up-urile care nu au nicio situaţie financiară anuală depusă;

  • SNC, Societatea in comandita simpla si comandita pe actiuni atunci când nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul propriu în ultimii doi ani şi mai mult de un sfert din acest capital în cursul ultimelor 12 luni, aşa cum reiese din ultimele două situaţii financiare anuale ale societăţii,
  • IMM-ul nu se află în niciuna dintre următoarele situaţii: procedura de insolvenţă, procedură de executare silită declanşată de organele fiscale şi/sau alţi creditori, închidere operaţională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau concordat şi nu îndeplineşte criteriile din legislaţia naţională pentru a fi supus unei proceduri de insolvenţă la cererea creditorilor, conform declaraţiei pe propria răspundere, completată şi semnată de beneficiarul finanţării;

b. nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice şi/sau instituţia de credit parteneră;

c. nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanţările tip leasing, în ultimele 6 luni anterioare datei de 31 decembrie 2019 sau dacă înregistrează restanţe, acestea sunt încadrate în categoriile A, B, C în baza de date a Centralei Riscului de Credit, denumită în continuare R.C.;

d. nu se află în interdicţie de a emite cecuri la data de 31 decembrie 2019 şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni anterioare datei de 31 decembrie 2019 în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, denumită în continuare I.P.;

e. împotriva lui nu s-a deschis procedura insolvenţei, în temeiul legilor aplicabile;

f. prezintă instituţiei de credit garanţii colaterale care, în cazul creditelor de investiţii, împreună cu garanţia de stat şi ipoteca legală imobiliară şi/sau mobiliară asupra activelor finanţate din credit, acoperă în proporţie de cel puţin 100% valoarea finanţării. Pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru pot fi incluse în structura de garanţii aferente creditului ipoteca legală mobiliară asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiar la instituţia de credit, împreună cu garanţia de stat;

g. sunt eligibile conform reglementărilor interne ale instituţiei de credit;

h. nu înregistrează obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central- ANAF. În cazul în care înregistrează astfel de obligaţii restante, beneficiarul se obligă să le achite din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordată în cadrul

i. depun un document scris prin care se angajează să nu disponibilizeze personalul existent până la 31 decembrie 2020. Întreprinderea poate organiza programul de lucru al salariaţilor în funcţie de evoluţia activităţii curente a

 

2. CINE NU BENEFICIAZA?

Nu pot fi garantate în cadrul programului creditele pentru realizarea de investiţii şi/sau creditele/liniile de credit acordate pentru finanţarea unei activităţi din următoarele sectoare/domenii:

a. 920 – Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri;

b. producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope:

110 – Fabricarea băuturilor (cu excepţia clasei 1107 – Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate);

1200 – Fabricarea produselor din tutun; 2540 – Fabricarea armamentului şi muniţiei; 2051 – Fabricarea explozivilor;

4635 – Comerţ cu ridicata al produselor din tutun;

4726 – Comerţ cu amănuntul al produselor din tutun, în magazine specializate;

c. activităţi de investigare şi protecţie:

801 – Activităţi de protecţie şi gardă;

802 – Activităţi de servicii privind sistemele de securizare;

803 – Activităţi de investigaţii.

 

3. CE TIP DE CREDITE SUNT GARANTATE?

  1. credite pentru realizarea de investiţii
  2. credite/linii de credit pentru capital de lucru

 

4. CONDITII:

a. Credite pentru investitii/pentru capital de lucru garantate de către stat în procent de maximum 80% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat.

  • Beneficiari : intreprinderi mijlocii si mari (de la 50 de salariati in sus)
  • Sume : pentru investitii maxim 000.000 lei iar pentru credite/linii de credit pentru capital de lucru maxim : 5.000.000

Cele doua tipuri de credite se pot cumula in limita a 10.000.000 lei.

  • Conditiile care se analizeaza pentru finantarea oricarui tip de credit sunt cele de mai Se ia in calcul valoarea cea mai mare dintre:
  • dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale, inclusiv contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019. În cazul întreprinderilor înfiinţate după 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al împrumutului nu poate depăşi suma estimată pentru primii 2 ani de activitate;

Sau

  • 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuală de venit în cazul persoanelor fizice care obţin venituri din activităţi independente, după caz, conform Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;

Sau

  • o valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidităţi, acestea pot include atât costuri cu capital de lucru, cât şi costurile cu investiţii, cu condiţia prezentării unor documente justificative de către beneficiar, situaţie în care cuantumul împrumutului nu poate depăşi nevoile de lichidităţi de la momentul acordării pentru următoarele 18

b. Credite pentru investitii/pentru capital de lucru garantate de către stat în procent de maximum 90% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat.

  • Beneficiari: microîntreprinderi (pana la 9 salariati)sau întreprinderi mici (intre 10 si 40 salariati);
  • Sume: maxim de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici;
  • Conditiile care se analizeaza pentru finantarea oricarui tip de credit sunt cele de mai Se ia in calcul valoarea cea mai mare dintre:
  • dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale, inclusiv contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019. În cazul întreprinderilor înfiinţate după 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al împrumutului nu poate depăşi suma estimată pentru primii 2 ani de activitate; Sau

 (ii)25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuală de venit în cazul persoanelor fizice care obţin venituri din activităţi independente, după caz, conform Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;

Sau

i)o valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidităţi, acestea pot include atât costuri cu capital de lucru, cât şi costurile cu investiţii, cu condiţia prezentării unor documente justificative de către beneficiar, situaţie în care cuantumul împrumutului nu poate depăşi nevoile de lichidităţi de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni.

 

5. CE GARANTEAZA STATUL?

Finanţare garantată de stat – creditul, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare sau alte sume datorate de beneficiarul programului în baza contractului încheiat cu instituţia de credit, pentru care F.N.G.C.I.M.M., în baza mandatului acordat de către Ministerul Finanţelor Publice, acordă o garanţie în numele şi contul statului în baza convenţiei încheiate cu instituţia de credit;

 

6. PERIOADA DE GARANTARE

Pentru creditele de investitii: : 72 de luni maxim;

Pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru: 36 de luni maxim. Se pot prelungi cu inca maximum 36 de luni, urmând ca, în ultimul an de prelungire, să fie rambursate.

Perioada şi modalitatea de rambursare a creditelor sunt stabilite de instituţia de credit care a acordat creditul, conform normelor interne ale acesteia.

Pentru creditele de investiţii, instituţiile de credit pot acorda, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de graţie de maximum 18 luni, la începutul perioadei de creditare.

 

7. PERIOADA DE SUBVENTIONARE A DOBANZII

Dobanza este subventionata 100%.

Perioada de subvenţionare a dobânzii este de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate şi până la 31 decembrie 2020.

Subvenţionarea dobânzii se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru anul 2020 şi pentru următorii 2 ani doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul creşterii economice din anul 2020.

Subvenţionarea dobânzii se realizează în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în vigoare.

Comisioanele bancare (de administrare si de risc ) sunt subventionate pe perioada creditului urmand sa fie insa restituite la incetarea contractului (a se vedea pct.9)

 

8. CE GARANTII ADUCE BENEFICIARUL CREDITULUI?

  1. În cazul creditelor de investiţii, garanţia de stat este garantată:
  • cu ipoteca legală imobiliară şi/sau mobiliară asupra activelor finanţate prin credit;
  • după caz, proporţional cu procentul de garantare si cu
    1. ipotecă imobiliară şi/sau mobiliară constituită de beneficiari şi/sau de terţi garanţi;
    2. ipotecă legală mobiliară asupra universalităţii de bunuri mobile sau imobile, prezente ori viitoare, afectate activităţii beneficiarului, inclusiv fondul de comerţ şi stocurile;
    3. ipotecă legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiarul

programului la instituţia de credit finanţatoare.

Instituţia de credit are obligaţia de a solicita beneficiarului finanţării garantate, la acordarea creditului, asigurarea pentru toate riscurile a tuturor bunurilor imobile/mobile asigurabile admise pentru garantarea creditului, inclusiv a activelor finanţate din credit, pe întreaga perioadă de valabilitate a garanţiei, la valoarea acceptată de o societate de asigurare, dar nu mai puţin decât valoarea de evaluare comunicată de instituţia de credit prin solicitarea de garantare.

  1. În cazul creditelor/liniilor de credit destinate finanţării capitalului de lucru, garanţia de stat este garantată cu următoarele tipuri de garanţii, proporţional cu procentul de garantare:
  2. ipotecă legală mobiliară asupra universalităţii de bunuri mobile sau imobile, prezente ori viitoare, afectate activităţii beneficiarului, inclusiv fondul de comerţ şi stocurile;
  3. ipotecă imobiliară şi/sau mobiliară constituită de beneficiari şi/sau de terţi garanţi;
  4. ipotecă legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiarul programului la instituţia de credit finanţatoare.

Ipotecile imobiliare şi/sau mobiliare se instituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin F.N.G.C.I.M.M., şi instituţiei de credit, proporţional cu riscul asumat de fiecare dintre părţi şi sunt valabile până la stingerea creanţelor datorate de beneficiar, în limita creditului contractat. Se inscriu în cartea funciară a imobilelor şi/sau în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, respectiv în registrele de evidenţă şi publicitate asimilate, după caz, în baza contractului de garantare. Operaţiunile de înscriere, modificare şi radiere se efectuează de către instituţia de credit.

 

9. CE RESTITUIE DEBITORUL LA FINALUL CREDITULUI? 

La finalul contractului de credit debitorii restituie Ministerului de Finante :

  • comisionul de administrare – sumă cuvenită N.G.C.I.M.M. pentru remunerarea activităţii de analiză, acordare, monitorizare şi administrare a garanţiilor, al cărei nivel se stabileşte anual

prin ordin al ministrului finanţelor publice şi se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale în cadrul schemei de ajutor de stat/de minimis asociate acestui program. După încetarea schemei de ajutor de stat/de minimis, comisionul de administrare se datorează F.N.G.C.I.M.M. de către beneficiarul programului;

  • comision de risc – suma datorată Ministerului Finanţelor Publice de beneficiarul garanţiei, destinată acoperirii riscului de garantare de către stat a creditelor/liniilor de credite acordate în cadrul Obligaţia de plată a comisionului de risc este acoperită din ajutorul sub formă de grant primit de beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat. După încetarea aplicabilităţii schemei de ajutor de stat, IMM-urile care contractează credite în cadrul programului datorează Ministerului Finanţelor Publice comision de risc. Nivelul comisionului de risc se stabileşte anual prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Pentru toate categoriile de credite nu se percepe comision de rambursare anticipată, iar contractul de credit nu poate conţine clauze care să permită modificarea unilaterală a acestuia de către instituţia de credit.

 

10. DESTINATIA CREDITELOR. CINE RECUPEREAZA CREANTA IN CAZUL NERESPECTARII CONDITILOR CONTRACTUALE DE CREDITARE?

Tragerile din creditul pentru realizarea de investiţii/creditul/linia de credit pentru finanţarea capitalului de lucru se pot efectua integral sau parţial, în conformitate cu reglementările interne ale instituţiilor de credit, numai pentru finanţarea obiectivului de investiţii şi/sau capitalului de lucru conform obiectului de activitate al beneficiarului

Creditele garantate în cadrul Programului nu pot fi utilizate pentru refinanţarea altor credite în derulare ale beneficiarului.

Creditele de investiţii/Creditele/Liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru garantate în cadrul Programului nu pot fi utilizate pentru implementarea proiectelor finanţate din ajutoare de stat/fonduri europene.

Instituţiile de credit au obligaţia de a verifica destinaţia creditelor pentru realizarea de investiţii şi de a urmări utilizarea finanţării pe faze de execuţie, conform proiectului de investiţii şi detaliilor de execuţie.

Contractele de garantare prin care F.N.G.C.I.M.M. acordă garanţia de stat constituie titluri executorii şi au valoare de înscrisuri autentice.

Recuperarea creantelor aferente creditelor este asimilata recuperarii creantelor publice procedura de executare urmand a fi realizata de catre ANAF.

 

11. PROCEDURA DE DEPUNERE A CERERILOR

Solicitantul de finanţare garantată, beneficiar al granturilor acordate în cadrul schemei de ajutor de stat, trebuie să:

  • se înregistreze în aplicaţia online disponibilă pe site-ul imminvest.ro;
  • să completeze online datele de identificare;
  • să ataşeze declaraţia IMM în format pdf., completată şi semnată pe formatul prevăzut în

anexa nr. 1 la Legea nr. 346/2004;

  • declaraţia de minimis, în funcţie de tipul beneficiarului (întreprindere mijlocie, întreprindere mică, microîntreprindere), precum şi opţiunea pentru tipul de credit solicitat;
  • aplicaţia software va genera automat solicitantului numărul de înregistrare, precum şi un mesaj de confirmare a efectuării înregistrării. După efectuarea verificării datelor şi elementelor înregistrate de potenţialul beneficiar aplicant, se va emite acordul de principiu privind eligibilitatea în cadrul programului;
  • înregistrarea online se poate efectua o singură dată în cadrul aplicaţiei, programul electronic de înregistrare online nepermiţând înscrierea de două ori a aceluiaşi potenţial beneficiar solicitant. Pentru motive temeinic justificate, beneficiarul poate solicita FNGCIMM modificarea înregistrării online
  • FNGCIMM pune în format electronic (online) la dispoziţia instituţiei de credit selectate de potenţialul beneficiar aplicant datele şi documentele înregistrate de acesta, precum şi acordul de principiu privind eligibilitatea beneficiarului aplicant;
  • instituţia de credit analizează cererea beneficiarului şi adoptă intern decizia de acordare a creditului de investiţii/creditului/liniei de credit pentru capital de lucru, conform solicitării beneficiarului, cu stabilirea valorii creditului în conformitate cu normele interne de creditare, până la valoarea maximă

La data de 31.03.2020, a fost publicat în Monitorul Oficial, Decretul Președintelui României nr. 222/31.03.2020 prin care s-a promulat Legea nr. 35/2020 privind acordarea unui ajutor financiar familiilor pentru plata serviciilor oferite de bonă.

Regăsiți mai jos o sinteză a prevederilor legale referitoare la termenii și condițiile în care se poate beneficia de ajutorul financiar pentru plata serviciilor oferite de bonă:

  1. Cine beneficiază de ajutorul financiar?
  • părintele la care copilul cu vârstă preșcolară locuiește în mod statornic;
  • persoana care are calitatea de reprezentat legal al copilului cu vârstă preșcolară și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestuia;
  • persoana desemnată de părinte sau tutore și confirmată de instanța de tutelă pentru întreținerea copilului cu vârstă preșcolară pe perioada în care părintele pleacă la muncă în străinătate conform art. 104 din Legea nr. 272/2004.
  1. Cine nu beneficiază de ajutorul financiar?
  • asistentul maternal profesionist pentru copii cu vârstă preșcolară aflați în întreținerea acestora;
  • asistentul personal al copilului cu vârsta preșcolară cu handicap grav;
  • persoana care a optat pentru primirea indemnizației lunare pentru copilul cu vârsta preșcolară cu handicap grav prevăzută la art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006;
  • părintele care se află în perioada de concediu pentru creșterea copiilor.
  1. Ce condiții trebuie să îndeplinească beneficiarul?
  • să aibă domiciliul în România;
  • să fie angajat cu contract individual de muncă ori în baza unui raport de serviciu, să desfășoare activități independente, să obțină venituri din drepturi de proprietate intelectuală/venituri din activități agricole/silvicultură sau piscicultură, să exercite o funcție de demnitate publică sau asimilată ori să fie înregistrat la Agenția pentru ocuparea forței de muncă județene;
  • copilul să nu fie înscris la creșă/grădiniță sau solicitantul să nu fi refuzat un loc la creșă/grădiniță ori să nu fi retras copilul de la creșă/grădiniță;
  • să aibă achitate, la zi, impozitele și taxele față de bugetul local pentru bunurile pe care le dețin în proprietate;
  • veniturile lunare realizate de membrii familiei să fie de până la 3500 lei/membru de familie.
  1. Cum se determină venitul net lunar?
  • se ia în considerare media veniturilor nete realizate de beneficiar în ultimele 6 luni anterioare solicitării dreptului la ajutorul financiar.
  1. Care este cuantumul ajutorului financiar?
  • 710 lei, dacă venitul net lunar pe membru de familie nu depășește 2100 lei;
  • 550 lei, dacă venitul net lunar pe membru de familie este între 2101 lei și 2500 lei;
  • 390 lei, dacă venitul net lunar pe membru de familie este între 2501 lei și 3000 lei;
  • 250 lei, dacă venitul net lunar pe membru de familie este între 3001 lei și 3500 lei.
  1. Cum se acordă ajutorul financiar?
  • ajutorul financiar se acordă lunar, pentru fiecare copil preșcolar, începând cu luna următoare depunerii cererii, dar nu mai devreme de data la care bona își începe activitatea.
  1. Ce documente trebuie depuse?
  • copie după documentul de identitate al solicitantului;
  • copie după certificatul de naștere al copilului/copiilor pentru care se solicită ajutorul;
  • copia documentului prin care se atestă calitatea de reprezentat legal al copilului/copiilor;
  • adeverințe privind veniturile nete realizate în ultimele 6 luni de membrii familiei;
  • copia documentului în baza căruia se desfășoară activitatea de bonă (contractul de prestări servicii încheiat între solicitant și persoana juridică care are la rândul său încheiat un contract individual de muncă cu bona sau contractul de prestări servicii încheiat cu bona care își desfășoară activitatea ca persoană fizică autorizată – art. 7 din Legea 167/2014).
  1. Unde se depune cererea?
  • cererea se depune la serviciul public de asistență socială organizat în cadrul Primăriei de la domiciliul solicitantului și se aprobă sau respinge prin Dispoziție a primarului în termen de cel mult 60 de zile da la data înregistrării cererii.
  1. Ce obligații are beneficiarul?
  • să depună la serviciul public de asistență socială din 6 în 6 luni, o declarație pe propria răspundere privind menținerea condițiilor de acordare a ajutorului;
  • să anunțe serviciul public de asistență socială în termen de maxim 10 zile orice modificarea a situației sale economice sau care privește copilul, însoțită de documentele doveditoare.
  1. Când încetează dreptul la ajutorul financiar?
  • la împlinirea de către copil a vârstei de 6 ani;
  • a intervenit decesul copilului;
  • copilul intră în sistemul de creșă/grădiniță;
  • încetează activitatea bonei;
  • schimbarea domiciliului în altă localitate;
  • nu mai sunt îndeplinite condițiile de acordare;
  • nedepunerea declarației pe proprie răspundere în termen de cel mult 30 de zile de la împlinirea termenului de 6 luni.
  1. Când se suspendă dreptul la ajutorul financiar?
  • dacă se înregistrează 3 mandate poștale returnate consecutive, în situația în care beneficiarul a optat pentru primirea ajutorului prin mandat poștal;
  • în caz de suspiciune sau sesizare privind modificarea condițiilor de acordare a dreptului la ajutor financiar. Dacă în urma verificărilor efectuate se constată că se mențin condițiile de acordare, plata ajutorului financiar se reia, plătindu-se retroactiv inclusiv pentru perioada în care ajutorul a fost suspendat.

Observație: Legea nr. 35/2020 urmează să intre în vigoare în termen de 60 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, care a avut loc în data de 31.03.2020. În concluzie, cererile pot fi depuse începând cu data de 01 iunie 2020.

Aseara 30.03.2020 a fost publicata in Monitorul Oficial Ordonanta urgenta 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele bancare anumitor categorii de debitori

Regasiti mai jos o sinteza a prevederilor legale referitoare la termenii si conditiile in care se poate solicita suspendarea platii ratelor bancare si de leasing:

 

       1. Cine beneficiaza?

Persoanele fizice, inclusiv persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, profesiile liberale şi cele care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei;

Persoanele juridice din contractele de credit, respectiv leasing (financiar sau operational);

 

       2. Pentru ce fel de credite?

Creditele ipotecare – credit acordat de un creditor unui debitor persoană fizică, garantat cu ipotecă asupra unui imobil;

Credit ce implică orice drept legat de un bun imobil;

Creditele acordate prin programul “Prima casă”, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009;

Contracte de leasing incheiate conform Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing,

 

       3. Care sunt beneficiile?

Obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30.03.2020, se suspendă la cererea debitorului cu până la 9 luni, dar nu mai mult de 31.12.2020.

Perioada maximă de creditare prevăzută în reglementările creditorilor poate fi depăşită cu o perioadă egală cu durata suspendării obligaţiei de plată.

Debitorul poate opta pentru suspendare pe o cuprinsă între o lună şi nouă luni dar care să nu depăşească data de 31 decembrie 2020.

 

       4. Care sunt consecintele  dupa incetarea suspendarii platii ratelor?

              4.1.   La persoanele juridice

Dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare.

Capitalul astfel majorat se plăteşte eşalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

 

             4.2 La persoanele fizice

Pentru debitori persoane fizice pentru care prelungirea maturităţii creditelor depăşeşte limita de vârstă prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu încadrarea în limita de vârstă.

Pentru creditele ipotecare contractate de persoane fizice dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit.

La această creanţă dobânda este 0% şi plata de către debitor a acestei creanţe se va face eşalonat, în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

 

       5. Care sunt conditiile pentru suspendarea platii ratelor?

              5.1 Persoane juridice:

  • întrerup activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă decretate, şi deţin certificatul de situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, tipul 1 – Albastru;
  • reduc activitate temporar si detin certificatul pentru situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – tipul 2 Galben prin care se constată, în baza declaraţiilor pe propria răspundere diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna martie 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie şi februarie 2020 ;
  • nu se află în insolvenţă la data solicitării suspendării rambursării creditului, conform informaţiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
  • creditul nu a ajuns la maturitate si creditorul nu a declarat scadenţa anticipată, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Creditul nu trebuie sa înregistreaze restanţe la data instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României 16.03.2020 sau daca exista restante debitorii trebuie sa aduca platile ratelor la zi până la data solicitării suspendării obligaţiei de plată ;

              5.2 Persoane fizice:

  • creditul nu a ajuns la maturitate si creditorul nu a declarat scadenţa anticipată, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Creditul nu trebuie sa înregistreaze restanţe la data instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României sau daca exista restante debitorii trebuie sa aduca platile ratelor la zi până la data solicitării suspendării obligaţiei de plată ;
  • debitorilor trebuie sa faca dovada ca veniturile lor au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia COVID-19. In acest sens se vor emite norme de aplicare.

 

       6. Care este procedura?

Debitorii trimit bancilor/firmelor de leasing o solicitare în format letric sau prin poşta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanţă oferit de creditor, in termen de 45 de zile incepand cu 30.03.2020.

Cererea de poate face si la telefon la un număr de telefon dedicat care va fi anunţat de către fiecare creditor pe pagina sa de internet, situaţie în care creditorul are obligaţia înregistrării convorbirii.

Creditorul are obligatia sa comunice debitorului in 30 de zile modificarile la contractul de credit/leasing.

Ieri s-a publicat in Monitorul Oficial mult asteptatul Ordin care ar fi trebuit sa lamureasca modul in care firmele vor putea obtine salvatorul Certificat pentru Situatii de urgenta (CSU).

Vezi mai jos noutatile pe care le aduce Ordinul MEEMA nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situaţii de urgenţă operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

Astfel:

I. Cine poate solicita CSU?

  • operatori economici, a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2, certificate de situaţie de urgenţă (CSU).
  • Solicitant – operator economic este definit ca fiind : entitatile prevazute de OUG nr. 30/2020 si OUG nr. 29/2020 din 21.03.2020 respectiv:
  • Entitatile juridce care au întrerup activitatea total sau parţial în baza Ordonantelor militare 1 si 2 (restaurante, baruri, cafenele, hoteluri, clinici/cainete stomatologice, spa-uri, saloane de ingrijire, coafor, de tratament balnear şi de îngrijire personală realizate în spaţii închise, firmele care au ca obiect organizarea de activităţi culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, firmele care realizeaza activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici,);
  • Entitatile care au redus activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 şi nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaţilor

 

II. Titpurile de CSU

  • Certificatele de situaţie de urgenţă sunt emise în două forme:
  • TIP 1 (ALBASTRU) – eliberat pentru solicitantii care si-au intrerupt total sau parţial activitatea in conditiile de mai sus;
  • TIP 2 (GALBEN) – eliberat pentru solicitanţii care au înregistrat diminurea încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

 

III. Procedura de emitere CSU

  • Un solicitant poate cere eliberarea unui singur tip de certificat de urgenţă.
  • Cererea pentru eliberarea CSU se depune de solicitant, exclusiv electronic, prin intermediul platformei http://prevenire.gov.ro/, iar eliberarea certificatelor se va face automat, electronic, după validarea de către sistem a solicitării.
  • În situaţia în care reprezentantul legal al enitatii juridice nu deţine semnătură electronică, acesta poate semna olograf, urmând ca toate documentele încărcate în platforma http://prevenire.gov.ro (inclusiv declaraţia pe propria răspundere) să fie semnate electronic de către împuternicitul desemnat în acest sens si care detine semnatura electronica.
  • solicitantul încarcă în platformă următoarele informaţii şi documente:

a)datele de identificare;

b)declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal, prin care acesta atestă că toate informaţiile şi documentele care stau la baza cererii pentru obţinerea certificatului sunt conforme cu realitatea şi respectă legislaţia în vigoare raportat la tipul de certificat solicitat (albastru sau galben) cu referire la închiderea totală sau parţială a activităţii sau la diminuarea încasărilor în cuantumul indicat.

  • Solicitanţii care nu sunt înregistraţi la oficiul registrului comerţului furnizează informaţiile şi documentele indicate mai sus + documente privind autorizarea activităţii;
  • Platforma pe care se vor incarca solicitarile trebuie sa fie functionabila pana la 30.03.2020. Inregistrarile se vor putea face in mod real dupa inchiderea evidentelor contabile ale lunii martie 2020 (de ex. pentru a putea compara incasarile in cazurilor certificatelor de tip 2- galbene)

 

IV. Valabilitate si verificare CSU

  • CSU se emite doar pe perioada existenţei stării de urgenţă în România si sunt valabile fara fără semnătură şi ştampilă MEEMA in legatura cu raporturile comerciale/obligatiile existente pe perioada starii de urgenta;
  • verificarea acestora se poate efectua pe platforma http://prevenire.gov.ro/, după serie şi număr.
  • În cadrul acţiunilor de inspecţie şi control desfăşurate de către organele abilitate, acestea verifică inclusiv documentele si realitatea declaratiilor pe proprie raspundere a celor care au obtinut CSU.
  • In masura in care se constata ca datele/informatiile nu sunt reale se atrage raspunderea penala a celor care au declarat pentru infractiunea de fals in declaratii conform art. 326 din Codul Penal.

 

V. La ce se foloseste CSU?

  • Se foloseste de catre entitati juridice pentru a beneficia de ajutorul de stat (decontarea indemnizatei de somaj tehnic pentru cele doua categorii de firmele care se incadreaza in prevederile OUG 30/2020, amanarea platii chiriei si a utilitatilor pentru firmele care si-au intrerupt activitatea temporar total sau partial conform OUG 29/2020 pentru negocierea unor obligatii contractuale in raporturile comerciale cu alti furnzitori.
  1. Cuantumul indemnizatiei.

Conform Art. XI din OUG 30/2020 publicata sambata 21.03.2020 in Monitorul Oficial (1)Pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Statul deconteaza angajatorului indemnizatia in urmatoarea limita: Indemnizaţia de 75% din salariul brut decontata nu poate depăşi 75% din salariul mediu brut care este 5.429 lei pentru 2020 (art. 15 din Legea 6/2020). Ca urmare pentru un salariat a carui salariu depaseste salariul minim pe economie (indiferent cu cat) statul deconteaza angajatorului maxim suma de : 4.071,75 lei/per salariat.

 

  1. Ce companii pot beneficia de decontarea indemnizatiei de somaj tehnic?

Beneficiaza companiile care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

a)întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă decretate, (in baza Ordonantelor militare 1 si 2) şi deţin certificatul de situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, prevăzut la art. 12 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României.

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri urmeaza sa eliberează certificatul de situaţii de urgenţă conform metodologiei aprobate printr-un ordin ce trebuie sa se adopte.

Aceasta categorie poate trimite in somaj 100% din salariati.

Obs: Pentru platitorii de impozit pe venit microintreprinderi trebuie avut in vedere ca, pentru a aplica cota de 1% trebuie sa fie cel putin un salariat cu contract de munca activ 8 ore/zi sau mai multi salariati care sa insumeze norma de 8 ore/zi. In caz contrar, legislatia prevede cota de impozit de 3%. Referitor la impozitul pe veniturile microintreprinderii nu exista nicio precizare si nu stim daca vor fi schimbari de conditii pentru aplicarea procentelor de 1 sau 3%.

b)reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 şi nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaţilor lor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizaţiei pentru cel mult 75% dintre angajaţii care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Plata indemnizaţiei se va realiza în baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor din luna anterioară depunerii declaraţiei pe propria răspundere, cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020, şi că nu are capacitate financiară pentru a plăti toţi salariaţii. (Modelul de declaratie se va stabili prin Ordin de Ministerul Muncii)

 

  • Cine plateste efectiv indemnizatia de somaj tehnic?

Pentru oricare dintre companii, indiferent de categoria in care se incadreaza (intrerup total /partial activitatea sau doar reduc activitatea) indemnizatia de somaj tehnic se achita in prima faza de angajator.

Totodata ea este este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Astfel:

  • calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
  • Pentru calculul de catre angajator a impozitului pe venit aferent indemnizatiei de somaj tehnic a salariatului se aplică prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal conform carora, angajatorul retine pentru salariat: pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
  • nu se datorează contribuţie asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 2205 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. (cea de 2,25 % din salariul brut).
  • Declararea impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin depunerea declaraţiei prevăzute la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Conform 147 alin.1 Codul Fiscal : angajatorii sunt obligati să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.
  • Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale aferente indemnizatiei de somaj tehnic este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.

 

  1. Care este procedura de decontare de la stat a indemnizatiei platite?

Angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, în raza cărora îşi au sediul social:

  • o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal; (gasiti anexa si modele de cerere)
  • Certificat CSU;
  • Lista persoanelor care urmează să beneficieze de aceasta indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.

Documentele se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară.

Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor  se face în baza cererii semnate şi datate de reprezentantul legal, în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor.

In balbaiala legislativa din intunericul ultimei saptamani incepe sa se crape de lumina…Sambata 21.03.2020 s-a publicat si HG-ul 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor copiilor nevoiti sa ramana acasa dupa inchiderea scolilor.

Iluminarea muta insa responsabilitatea iar la angajator care se pare ca trebuie sa plateasca din buzunar indemnizatia parintilor si taxele la stat aferente ei, respectiv sa astepte 3 luni sa i se deconteze suma neta din indemnizatia platita efectiv salariatului. Ba mai mult, angajatorul nu poate obtine decontarea daca taxele si impozitele aferente nu ii sunt achitate la zi .

Regasiti aici o expunere ampla a tuturor aspectelor relevante:

  1. Cate zile se acorda

 zilele lucrătoare până la încetarea situaţiei de urgenţă decretată, cu excepţia zilelor lucrătoare din perioada vacanţelor şcolare.

  1. Cat se acorda?
     75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut
  2. Cine beneficiaza:
     Parintii cu copii cu vârsta de până la 12 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau au copii cu dizabilităţi cu vârstă de până la 18 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ;
     Părintele sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav neşcolarizat, care a optat pentru acordarea indemnizaţiei de handicap doar în condiţiile în care activitatea serviciului de zi este suspendată;
     Parintele a carui loc de muncă nu permite munca la domiciliu sau telemunca.
  3. Cine nu beneficiaza:
     Parintele care este în concediul pentru creşterea copiilor;
     Este asistentul personal al unuia dintre copiii aflaţi în întreţinere;
     Se află în concediu de odihnă/concediu fără plată.
     Are Contractul de munca suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului sau în cazul soţului/soţiei acestora;
     Parintele care este in situatia ca celălalt părinte sa nu realizeze venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit (daca realizeaza trebuie o dovada de la ANAF);
     Angajatii din sistemul naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice. Acestia au dreptul la o majorare a salariului în cuantumul de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut, în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.
     Pentru personalul din Sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, majorarea salariala se suportă din bugetul de stat.
  4. Cine beneficiaza conditionat de acordul angajatorului?

 Angajaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu, din unităţile de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, comerţ alimentar, producţie şi distribuţie medicamente şi echipamente sanitare, distribuţie carburanţi, personalul din cadrul unităţilor farmaceutice pot primi zile libere doar cu acordul angajatorului.

Angajatorii din aceste domenii acordă zilele libere doar după epuizarea opţiunilor pentru desfăşurarea activităţii cu obligaţia asigurării continuităţii acesteia prin programe individualizate de lucru, munca în schimburi, munca la domiciliu şi telemunca.

  1. Ce acte trebuie sa aduca salariatul?

 Cererea salariatului care va supraveghea copilul pentru acordarea de zile libere;
 Declaraţie pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni tot pentru a sta cu copilul, respectiv că nu se află în concediu de odihnă sau concediu fără plată;
 Copia certificatului/certificatelor de naştere al/ale copilului/copiilor;
 Adeverinta eliberata de gradinita/scoala din care sa rezulte ca minorul este inscris in anul scolar 2020

  1. Care este procedura de decontare a indemnizatie platite pentru angajator?

 Angajatorii pot cere numai decontarea sumelor reprezentând indemnizaţia netă, încasată efectiv de părinte (taxele aferente indenizatiei nu se recupereaza).
 Pentru decontarea sumelor platite salariatului angajatorul va depune cerere la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea angajatorul sau sucursala/punctul de lucru al acestuia, după caz. Cererea va fi însoţită de următoarele documente:
a)lista angajaţilor care au beneficiat de zilele libere, precum şi indemnizaţia acordată pe această perioadă;
b)copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizaţiei;
c)declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că angajatii trecuti in îndeplinesc condiţiile de acordare a indemnizatiei
d)dovada plăţii contribuţiilor şi impozitelor aferente lunii în care s-a plătit indemnizaţia.
 Documentele se pot transmit prin poşta electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare la adresa electronică comunicată de Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, în cel mult 30 zile de la data efectuării plăţii contribuţiilor şi impozitelor aferente indemnizaţiei. Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene au obligaţia ca, în termen de 24 ore de la primirea prin poşta electronică sau în condiţiile alin. (4) a documentelor prevăzute la alin. (1), să comunice angajatorului numărul de înregistrare al solicitării.
 Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizaţie se face în termen de 60 de zile calendaristice de la data înregistrării documentelor de catre angajator in contul bancar indica de acesta in cerere.

BENEFICIARUL REAL – Declaratia privind beneficiarul real al firmei se depune in 3 situatii:
a. la înmatriculare societatii de către reprezentantul legal conform formularului de la ONRC;
b. anual, la ORC unde este înmatriculată societatea în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale;
c. ori de câte ori intervine o modificare, in termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea privind datele de identificare ale beneficiarului real

Ai incheiat un contract pe perioada nedeterminata in speranta ca relatia comerciala este una stabila insa iti dai seama la scurt timp ca, in realitate trebuie sa iesi cat ma rapid din acel contract?
Poti sa scapi de problema. Incepe prin a denunta unilateral contractul chiar incheiat pe perioada nedeterminata.
Codul civil iti permite sa denunti unilateral un contract pe durată nedeterminată cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz.
Stim sa demonstram ca orice clauză contrară care prevede ca nu poti denunta contractul sau ca trebuie sa realizezi anumite prestatii in situatia denuntarii unilaterale se considera a fi inexistente in contractul tau.

Ai un nume de domeniu?
Ai verificat dacă respecta drepturile de proprietate intelectuală?
Faptul că poti sa il pierzi sau ca ti se pot confisca toate bunurile comercializate pe pagina de internet respectiva nu mai pare o problema cand ti se atrage chiar raspunderea penala.
Te poti proteja. Informeaza-te si acționează preventiv!

https://www.juridice.ro/666659/europol-30-506-nume-de-domenii-de-internet-au-fost-inchise-pentru-incalcarea-legislatiei-privind-proprietatea-intelectuala.html?fbclid=IwAR3mPxqnzXIr21kxxYjAHQL10qbsu0dhHDQls4oKTdmSygi6NUpbpKTt_So

Nor again is there anyone who loves or pursues or desires to obtain pain of itself, because it is pain, but because occasionally circumstances occur in which toil and pain can procure him some great pleasure. To take a trivial example, which of us ever undertakes laborious physical exercise, except to obtain some advantage from it.

Nemo enim ipsam voluptatem quia voluptas sit aspernatur aut odit aut fugit, sed quia consequuntur magni dolores eos qui ratione voluptatem sequi nesciunt. Neque porro quisquam est, qui dolorem ipsum quia dolor sit amet, consectetur, adipisci velit, sed quia non numquam eius modi tempora incidunt ut labore et dolore magnam aliquam quaerat voluptatem. Ut enim ad minima veniam, quis nostrum exercitationem ullam corporis suscipit laboriosam, nisi ut aliquid ex ea commodi consequatur? Quis autem vel eum iure reprehenderit qui in ea voluptate velit esse quam nihil molestiae consequatur, vel illum qui dolorem eum fugiat quo voluptas nulla pariatur.

Nemo enim ipsam voluptatem quia voluptas sit aspernatur aut odit aut fugit, sed quia consequuntur magni dolores eos qui ratione voluptatem sequi nesciunt. Neque porro quisquam est, qui dolorem ipsum quia dolor sit amet, consectetur, adipisci velit, sed quia non numquam eius modi tempora incidunt ut labore et dolore magnam aliquam quaerat voluptatem. Ut enim ad minima veniam, quis nostrum exercitationem ullam corporis suscipit laboriosam, nisi ut aliquid ex ea commodi consequatur? Quis autem vel eum iure reprehenderit qui in ea voluptate velit esse quam nihil molestiae consequatur, vel illum qui dolorem eum fugiat.

Nor again is there anyone who loves or pursues or desires to obtain pain of itself, because it is pain, but because occasionally circumstances occur in which toil and pain can procure him some great pleasure. To take a trivial example, which of us ever undertakes laborious physical exercise, except to obtain some advantage from it.

Nemo enim ipsam voluptatem quia voluptas sit aspernatur aut odit aut fugit, sed quia consequuntur magni dolores eos qui ratione voluptatem sequi nesciunt. Neque porro quisquam est, qui dolorem ipsum quia dolor sit amet, consectetur, adipisci velit, sed quia non numquam eius modi tempora incidunt ut labore et dolore magnam aliquam quaerat voluptatem. Ut enim ad minima veniam, quis nostrum exercitationem ullam corporis suscipit laboriosam, nisi ut aliquid ex ea commodi consequatur? Quis autem vel eum iure reprehenderit qui in ea voluptate velit esse quam nihil molestiae consequatur, vel illum qui dolorem eum fugiat quo voluptas nulla pariatur.

Nemo enim ipsam voluptatem quia voluptas sit aspernatur aut odit aut fugit, sed quia consequuntur magni dolores eos qui ratione voluptatem sequi nesciunt. Neque porro quisquam est, qui dolorem ipsum quia dolor sit amet, consectetur, adipisci velit, sed quia non numquam eius modi tempora incidunt ut labore et dolore magnam aliquam quaerat voluptatem. Ut enim ad minima veniam, quis nostrum exercitationem ullam corporis suscipit laboriosam, nisi ut aliquid ex ea commodi consequatur? Quis autem vel eum iure reprehenderit qui in ea voluptate velit esse quam nihil molestiae consequatur, vel illum qui dolorem eum fugiat.