Tag Archive :covid-19

Luni, 10 august 2020, a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Actul normativ este cunoscut ca legea Kurzarbeit in conditiile in care reglementeaza o varianta  națională a modelului german Kurzarbeit adoptat cu succes in timpul crizei financiare din 2008-2009 de Germania

A. Care sunt posibilitatile angajatorului ?

Angajatorii pot  să procedeze la reducerea timpului de muncă al salariaților cu până la 50%, după informarea și consultarea prealabilă a sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, pentru o perioadă minimă de 5 zile lucrătoare consecutive.

Cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, angajatorul este nevoit să comunice salariaților afectați: decizia de reducere a timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile, precum și drepturile salariale aferente. De asemenea, modificarea duratei timpului de muncă trebuie raportată și în REVISAL.

B. Care sunt condițiile ce trebuie respectate?

Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă, numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele trei condiții:

(1) reducerea temporară a activităţii să fie determinată de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu;

(2) măsura să afecteze cel puțin 10% din numărul total al salariaților unității; și

(3) reducerea activității să fie justificată de o diminuare a cifrei de afaceri (din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia) de cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior.

C. Ce se intampla cu salariatul?  

Pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă, salariatul benefciaza de o indemnizatie în cuantum de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate (e.g. practic, în ipoteza reducerii timpului de muncă la jumătate, angajatul urmează să primească 50% din salariu de la angajator și 75% din diferență, din partea statului),

Indemnizatia se suportă din bugetul asigurărilor pentru somaj si reprezinta venit de natură salarială, urmând a fi supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale.

Angajatorul va fi nevoit să avanseze sumele corespunzătoare indemnizației către salariați, urmând să le recupereze ulterior de la bugetul asigurărilor pentru șomaj prin decontare.

Procedura de decontare, precum și perioada de aplicare a măsurii vor fi stabilite separat, prin hotărâre a Guvernului.

D.Ce restricții se impun angajatorilor?

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii de flexibilizare a programului de muncă angajatorul, printre altele, nu va putea:

– să încheie noi contracte de muncă pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de salariații al căror timp de muncă a fost redus;

– să subcontracteze activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus;

– să reducă programul de muncă al salariaților afectați în temeiul art. 52 alin. (3) din Codul Muncii;

– să acorde bonusuri și/sau alte adaosuri la salariul de bază celor care ocupă poziții în structura de management;

– să permită efectuarea de muncă suplimentară de către salariații afectați de această măsură; sau

– să inițieze concedieri colective.

Totodată, măsura nu poate fi aplicată în cazul următoarelor categorii de angajatori:

– instituții publice;

– angajatorii care se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate; și

– angajatorii care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.

Aceste restricții sunt impuse în scopul evitării unor abuzuri din partea companiilor de pe piață.

E. Ce categorii de beneficiari ai indemnizației exista?

Vor putea beneficia din bugetul de stat de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și – alte categorii de persoane :

– profesioniștii (potrivit Codului civil, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere – e.g. profesiile liberale), precum și

-persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei – în cazul reducerii temporare a activității acestora determinată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu.

F.Este permisă cumularea acestei indemnizații cu alte măsuri active?

Angajatorii au posibilitatea să aplice simultan atât pentru această indemnizație, cât și pentru alte beneficii acordate de stat, dar pentru salariați diferiți.

G.Ce sancțiuni se vor aplica?

În cazul primirii la muncă (sau prestării oricărui alt tip de muncă, inclusiv în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în interesul angajatorului) a unuia sau a mai multor salariați, în afara programului de muncă redus, angajatorul riscă să fie sancționat cu amendă de 20.000 RON pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 RON.

Concluzie 

Recomandarea noastră este ca implementarea măsurilor detaliate mai sus să fie documentată într-o decizie a managementului/organului competent, care să evidențieze îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de lege.

Ordinul 791/2020 privind eliberarea CSU a fost modificat in 14.05.2020. Conform noilor modificari, CSU galben se poate obtine si in situatia in care operatorul economic declara pe proprie raspundere ca a înregistrat diminuarea veniturilor sau a încasărilor de minim 25% în luna martie, aprilie sau mai 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie şi februarie 2020 sau întreruperea parţială sau totală a activităţii ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente pe perioada stării de urgenţă decretată

Termenul pana la care Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri poate elibera certificate de situaţii de urgenţă, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2 în perioada stării de urgenţă, a fost prleungit prin OUG 70/2020  până la data de 15 iunie 2020.

Totodata noul model de CSU galben poate fi folosit pentru solicitarea operatorului economic de a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor conform OUG 37/2020, termenul de formlare a acestor cereri prelungindu-se si acesta pana la data de 15.06.2020.

Prin OUG 70/2020 publicata in MOF 394/14.052020 Guverul a inteles sa reglementeze situatia celor care si-au achizitionat bilete la festivalurile si evenimentele amanate ca urmare a pandemiei generate de Covid-19/

 

Astfel prin excepţie de la prevederile referitoare la dreptul de retragere, aşa cum este acesta reglementat de Ordonanţa de urgenţă nr. 34/ 2014 pentru evenimentele şi festivalurile ce urmau a fi susţinute în perioada 8 martie – 30 septembrie 2020, sau în perioada în care se suspendă dreptul de organizare a evenimentelor şi festivalurilor, dacă această dată depăşeşte intervalul anterior menţionat, urmează să se aplice următoarele reguli:

a)în cazul reprogramării evenimentului sau festivalului, participantul la eveniment sau festival va putea folosi biletul de acces achiziţionat, beneficiind de toate drepturile conferite de biletul de acces la data reprogramării evenimentului sau festivalului. Data reprogramării evenimentului sau festivalului nu poate depăşi data de 30 septembrie 2021.

b)în cazul anulării evenimentului sau festivalului sau în cazul imposibilităţii folosirii biletului de acces la data reprogramării evenimentului sau festivalului, participantul la eveniment sau festival va primi din partea organizatorului un voucher pentru întreaga sumă plătită organizatorului, voucher ce va fi folosit pentru achiziţionarea de produse sau servicii din gama oferită de către organizator, conform unui regulament detaliat comunicat de către organizator.

c)în cazul în care voucherul nu este folosit pentru achiziţionarea de produse sau servicii până cel târziu la data de 30 septembrie 2021, organizatorul va rambursa toate sumele pe care le-a primit din partea consumatorului până la 31 decembrie 2021.

Organizatorul are obligativitatea de a oferi un termen de cel puţin 30 zile cumpărătorului de bilete pentru a opta între păstrarea valabilităţii biletului pentru evenimentul sau festivalul reprogramat sau transformarea lui în voucher cu valoare. După expirarea celor 30 de zile biletul devine automat valabil pentru ediţia reprogramată a evenimentului sau festivalului.

Incepand de luni 18.05.2020 intra in vigoare setul de masuri pentru domeniul economic pregatit in conditiile instituirii starii de alerta. Legea 55/2020 deja publicata in Monitorul Oficial stabileste atat cadrul general a unor masuri ce pot fi luate ulterior intrarii sale in vigoare de catre autoritati cat indica si anumite masuri specifice si punctuale.

1. Masuri punctuale:

    1. Documentele eliberate de instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de entităţile private autorizate conform legii raman valabile pe toată perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.

Se prevad exceptii în cazul dovezilor înlocuitoare ale permiselor de conducere – cu drept de circulaţie a caror valabilitate se menţine numai daca au fost emise în temeiul art. 111 alin. (1) lit. b), alin. (4) sau (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    1. Consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice poate ramane incontinuare suspendat atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora.

Poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice in regim delivery, to go sau pe terasele unde se respectă măsurile de protecţie sanitară. Masurile de protectie sanitara urmeaza a fi stabilite.

    1. Activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici pot ramane suspendate, cu acordul CNSSU cu exceptia:
      • centrelor comerciale mici, de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare
      • spatiilor comerciale (atat din centrele comerciale mari -tip mall-uri) a caror obiect de activitate il reprezinta:
        • vânzarea produselor electronice şi electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului
        • activitatea desfăşurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
        • activitatea desfăşurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor de optică medicală.
    1. Personalul care desfăşoară activităţile prevăzute la pct. 3 are obligaţia de a purta în permanenţă mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măşti pentru aceştia, precum şi soluţii de dezinfecţie a mâinilor în zona de acces în incintă. Purtarea măştilor de protecţie de către client şi respectarea normelor de distanţare la case de marcat sunt obligatorii.

Operatorii economici si profesionistii au obligatia de a isi organiza activitatea astfel incat, să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori. Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii.

 

2. Masuri generale

Prin Legea 55/2020 se definesc cateva categorii generale de masuri ce pot fi adoptate in urmatoarele 30 de zile de autoritati:

    1. Măsurile pentru creşterea capacităţii de răspuns la pandemie sunt:

a)achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;

b)suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor şi dispozitivelor necesare acţiunilor de răspuns;

c)detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării situaţiei de urgenţă, cu consimţământ;

d)coordonarea operaţională a unor servicii publice;

e)adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;

f)permanentizarea activităţii unor centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.

    1. Măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sunt:

a)evacuarea temporară a persoanelor şi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;

b)acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoanele şi animalele afectate;

c)efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgenţă a mediului înconjurător şi infrastructurii, stabilite de forţele de intervenţie pentru oprirea sau limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;

d)măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;

    1. Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:

a)restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise;

b)restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite;

c)interzicerea ieşirii din zonele stabilite şi, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;

d)restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite;

e)închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;

f)limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici;

g)participarea cetăţenilor şi a operatorilor economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.

 

Prin acte normative subsecvente, Hotarari de Guvern in perioda urmtoare se vor putea indica care din aceste masuri devin obligatorii, perioada de aplicabilitate cat si termenii si conditiile de aplicabilitate.

Legea 55/2020 reglementeaza o serie de masuri atat pentru angajatorul din sistemul public cat si pentru cel din sistemul privat.

Astfel: 

  1. In toate sectoarele se aplică în continuare, fără întrerupere, de la data încetării stării de urgenţă masurile instituite prin decret prevederile OUG 30/2020 (privind somajul tehnic, zilele libere pentru parinti a caror copii numai pot frecventa unitatile scolare ca efect al inchiderii acestora ) pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.
  2. Prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică până la finalizarea cursurilor anului şcolar. (urmand a fi reglementat prin Ordin al ministrului)
  3. In sistemul public in general, angajatorul poate:
  • stabili, cu acordul angajatilor, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuţiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecţie a angajatului.
  • Solicita angajaţilor sa rămâna disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcţie de volumul de activitate al instituţiei, în vederea depasirii imprejurarilor care au generat starea de alerta. Acest lucru va face cu respectarea unui număr de maximum 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare de munca ale salariatilro
  1. Atat in sectorul public cat si in cel privat pe durata stării de alertă angajatorii (autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială), cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore.
  2. Atat in sectorul public cat si in cel privat pe durata stării de alertă angajatorii au obligatia de a isi organiza activitatea astfel incat, să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori. Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii.
  1. Pe durata stării de alertă se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.
  2. In cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, termenele de preaviz nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă.
  3. In sectorul privat:
  • angajatorul poate dispune, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuţiilor acestuia.
  • Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. Părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.
  1. Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile conform HG 867/2015 au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă, având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii.
  2. conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19 pot:
  • dispune detaşarea cu acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca angajatorul la care se face detaşarea să fie din acelaşi domeniu de activitate’
  • dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu.
  • fi suspendati din funcţie, potrivit normei proprii de organizare şi funcţionare a instituţiei sau autorităţii publice, după caz. Suspendarea încetează de drept la data încetării stării de alertă. Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire de către autoritatea competentă, fără concurs.
  • angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă şi exclusiv pentru activităţi legate de aceasta, pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă. Numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute doar dacă persoanele in cauza îndeplinesc condiţiile de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt funcţionar public şi numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor mecesare pentru combaterea inprejurarilor care au cauzat starea de alerta şi pentru o durată determinată de maximum 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
  • se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcţiilor vacante şi temporar vacante.

Totate aceste prevederi urmeaza sa poata fi  aplicabile incepand cu 18.05.2020. Cu toate acestea cel putin, inca din 15.05.2020 prin Hotararea CNSU 24/2020 s-au stabilit deja urmatoarele obligatii similare cu cele prevazute prin Lgea 55/2020 pentru:

  • Instituţiile şi autorităţile publice, precum şi operatorii economici publici şi privaţi au obligaţia organizării activităţii, astfel încât munca să se desfăşoare de la domiciliul angajaţilor, iar dacă activitatea desfăşurată nu permite acest lucru, să ia măsuri pentru:

a)asigurarea triajului epidemiologic constând în controlul temperaturii personalului propriu şi vizitatorilor, la punctele de control-acces în incinte;

b)dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în spaţiile de lucru;

c)respectarea regulilor privind desfăşurarea activităţii în birourile cu spaţii comune (open space) şi a regulilor privind funcţionarea unităţilor de cazare în regim hotelier;

d)decalarea programului de lucru, pentru entităţile cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, astfel încât începerea, respectiv terminarea programului de lucru să se realizeze la intervale de minimum 1 oră, pe parcursul a minimum 3 ore, în tranşe de minimum 20% din personal.

  • Instituţiile publice şi operatorii economici care desfăşoară activităţi comerciale/de lucru cu publicul ce implică accesul persoanelor în interiorul clădirilor iau măsuri pentru organizarea activităţii, astfel:

a)accesul trebuie să fie organizat astfel încât să fie asigurată o suprafaţă minimă de 4 mp pentru fiecare client/persoană şi o distanţă minimă de 2 m între oricare două persoane apropiate;

b)să nu permită accesul persoanelor a căror temperatură corporală, măsurată la intrarea în incintă, depăşeşte 37,3oC;

c)să asigure dezinfectarea suprafeţelor expuse şi evitarea aglomerării de persoane, în special în zonele caselor de marcat/ghişeelor.

Operatorii de transport persoane, publici şi privaţi, îşi organizează activitatea astfel încât să fie respectate regulile specifice.

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 828/2020 prevede:

I.Măsuri generale pentru desfăşurarea activităţii în cabinetele stomatologice

1.Trebuie evitat, pe cât posibil, contactul cu personalul (nu strângeţi mâna, menţineţi o distanţă de mai mult de 1,5 m în timpul unei discuţii etc.).

2.În afara manoperelor de tratament, trebuie evitat, pe cât posibil, contactul cu pacientul.

3.Accesul în camera de tratament este permis doar pacientului; prin excepţie, este permis şi accesul unei persoane care însoţeşte un minor, o persoană dependentă sau alte asemenea.

4.Nu se permite staţionarea în sala de aşteptare şi se recomandă dezinstalarea/scoaterea din funcţiune a oricărui aparat de cafea şi/sau dozator de apă, precum şi eliminarea revistelor, pliantelor, jucăriilor etc.

5.La intrarea în cabinetul stomatologic se amplasează dispensere cu soluţii dezinfectante (antiseptice pe bază de alcool).

6.Se realizează dezinfecţia regulată a mânerelor uşilor, sălii de aşteptare şi recepţiei.

7.Se realizează dezinfecţia toaletei, după utilizarea acesteia de către un pacient.

8.Este recomandată plata cu cardul şi, cât mai des posibil, dezinfecţia POS.

 

II.Accesul la tratament

1.Se face doar cu programare telefonică/online prealabilă.

La momentul programării pacientul va fi întrebat dacă:

a)are simptome de răceală, strănut, tuse, dureri în gât, dificultăţi de respiraţie şi/sau febră (> 37,3°C);

b)membrii familiei cu care locuieşte/gospodăreşte au aceste simptome;

c)are vârsta de 65 de ani sau mai mult;

d)suferă de o patologie cronică sau o afecţiune care îi reduce imunitatea;

e)este sănătos şi se simte în prezent sănătos.

2.Pacienţii cu risc crescut (peste 65 de ani sau care suferă de o patologie cronică) sunt programaţi în prima parte a programului de lucru.

3.Pacienţii care necesită proceduri generatoare de aerosoli sunt programaţi la sfârşitul programului de lucru.

4.La prezentarea în cabinet se efectuează termometrizarea pacientului şi se solicită dezinfecţia mâinilor.

5.Înainte de începerea tratamentului, medicul stomatolog va obţine acordul scris informat al pacientului.

6.Sunt permise următoarele tipuri de proceduri:

a)proceduri fără generare de aerosoli: consultaţie, extracţie simplă, sutură, incizie şi drenaj abces, obturaţie provizorie, radiografie, tratamente ortodontice de menţinere;

b)proceduri generatoare de aerosoli: utilizarea pieselor de mână rotative (în special turbina), a sprayului apă-aer, a aparaturii ultrasonice, a dispozitivelor cu jet de particule.

7.Înaintea unei proceduri generatoare de aerosoli, pacientul va clăti în prealabil gura timp de 1 minut cu soluţie 1% peroxid de hidrogen (prin diluarea unei soluţii de H2O2 3% cu apă).

 

III.Echipament de protecţie

1.Personalul va utiliza echipament de protecţie – mască chirurgicală, vizieră şi mănuşi.

2.Pentru procedurile generatoare de aerosoli se va folosi masca tip FFP2/3 sau echivalent.

 

IV.După fiecare pacient se va efectua:

1.aerisirea camerei de tratament;

2.dezinfectarea riguroasă a suprafeţelor (unit dentar, blat de lucru etc.), cu dezinfectant de suprafaţă conform standardelor;

3.dacă există o contaminare vizibilă pe suprafeţe, se va îndepărta mai întâi cu o lavetă umedă (apă) de unică folosinţă cu apă şi săpun;

4.dezinfecţia cu alcool 80% a tuturor dispozitivelor medicale care nu sunt rezistente la sterilizare cu aer cald. Dacă există o contaminare vizibilă pe dispozitive, aceasta trebuie mai întâi îndepărtată cu o lavetă umedă (cu apă) sau cu o lavetă de unică folosinţă, apă şi săpun. Pentru un dispozitiv medical (sau părţi ale acestuia) care nu este rezistent la alcool se folosesc şerveţele de curăţare şi dezinfectare pentru suprafeţe sensibile;

5.este de preferat utilizarea unor materiale de curăţare de unică folosinţă, cât mai mult posibil;

6.dezinfectarea aspiratorului şi a vasului scuipător;

7.dezinfectarea completă a unitului stomatologic cu dezinfectant cu efect virucid, prin pulverizare;

8.sterilizarea completă a pieselor înainte de reutilizare (autoclav) sau utilizare de piese de unică folosinţă;

9.schimbarea măştii, mănuşilor, curăţarea şi dezinfectarea vizierei;

10.spălarea mâinilor cu apă şi săpun sau dezinfecţia cu soluţie hidroalcoolică înainte de a pune altă pereche de mănuşi.