Începând cu ianuarie 2024, ar putea fi introdusă o nouă raportare fiscală care vizează indirect comercianții online, conform unui proiect de act normativ inițiat de Ministerul Finanțelor. Scopul măsurii este combaterea fraudelor de TVA, iar prestatorii de servicii de plăți online vor avea obligația de a raporta trimestrial plățile transfrontaliere și beneficiarii acestora. Implementarea eficientă a acestor măsuri necesită aprobarea Guvernului și adoptarea de către Parlament a unui proiect de lege care modifică Codul fiscal.

Conform proiectului, va fi creat un sistem european numit CESOP, care va colecta informații despre plățile transfrontaliere și beneficiarii acestora. Prestatorii de servicii de plăți online vor trebui să păstreze evidențe detaliate ale beneficiarilor plăților și ale plăților în fiecare trimestru calendaristic și să le transmită către autoritățile fiscale prin intermediul unui formular electronic. Aceste evidențe trebuie păstrate timp de trei ani calendaristici.

Măsurile propuse vor permite autorităților fiscale să verifice livrările de bunuri și prestările de servicii care sunt considerate a avea loc în România, în vederea combaterii fraudei în domeniul TVA. Informațiile cuprinse în evidențe includ codul BIC sau alte coduri de identificare comercială ale prestatorilor de servicii de plată, numele sau denumirea comercială a beneficiarului plății, codul IBAN sau alte identificatoare ale beneficiarului plății și alte detalii relevante privind plățile și restituirea acestora.

Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai amplu de monitorizare a activității comercianților online și de combatere a fraudei în cadrul comerțului online din UE. Pentru implementarea “partei românești” a sistemului CESOP, Ministerul Finanțelor intenționează să achiziționeze un sistem informatic special. Proiectul de lege trebuie să treacă prin etapele de aprobare și adoptare pentru a intra în vigoare începând cu ianuarie 2024.

Printr-o hotărâre de guvern recent adoptată, victimele infracțiunilor pot primi un ajutor de urgență în valoare de până la cinci salarii minime brute pe țară. Acest ajutor reprezintă un avans din compensația financiară la care au dreptul și poate fi utilizat pentru acoperirea nevoilor urgente, cum ar fi hrana, transportul și medicamentele. Pentru a beneficia de acest ajutor, victimele trebuie să se adreseze Serviciului pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor, iar sumele vor fi acordate în cel mult 72 de ore de la solicitarea lor.

Sumele vor fi acordate sub formă de vouchere, care au o valabilitate de 90 de zile și care sunt emise sub formă de bilete de valoare pe suport electronic, dispozitiv fizic sau instrument virtual. Acestea pot fi utilizate pentru a achiziționa bunuri și servicii necesare în perioada de urgență. Persoanele care pot primi aceste vouchere includ victimele tentativelor de omor sau omor calificat, infracțiunilor de vătămare corporală, violului, actului sexual cu un minor, agresiunii sexuale, traficului de persoane și traficului de minori, terorismului și altor infracțiuni violente. De asemenea, soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea victimelor decedate în urma acestor infracțiuni pot beneficia de vouchere.

Este important de menționat că ajutorul de urgență se acordă doar în cazul infracțiunilor comise pe teritoriul României, iar beneficiarii pot fi cetățeni români, cetățeni străini sau apatrizi care locuiesc legal în România, cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene prezenți legal în România la momentul comiterii infracțiunii, precum și cetățeni străini sau apatrizi cu reședință într-un stat membru al UE și prezenți legal în România la momentul comiterii infracțiunii.

Pentru a asigura utilizarea corectă a voucherelor, hotărârea impune sancțiuni pentru nerespectarea regulilor. Utilizarea voucherelor în alte scopuri decât cele stabilite poate fi amendată cu până la 10.000 de lei, solicitarea și furnizarea de numerar în schimbul voucherelor poate fi sancționată cu amenzi de până la 20.000 de lei, iar comercializarea voucherelor în schimbul unei fracțiuni de preț sau a altor bunuri/servicii decât cele prevăzute poate atrage o amendă de până la 30.000 de lei. Aceste sancțiuni vor putea fi aplicate începând cu data de 12 iulie 2023.

Începând cu anul 2025, tranzacțiile cu criptomonede nu vor mai fi anonime atunci când furnizorii de servicii cripto sunt implicați în transferuri. Un regulament european adoptat instituie această măsură pentru prevenirea spălării banilor, care se aplică și tranzacțiilor cu criptomonede prin intermediul prestatorilor de servicii sdedicate. Așadar, furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să se asigure că transferurile de monede virtuale sunt însoțite de informații despre plătitori și beneficiari, similar transferurilor de fonduri obișnuite.

Regulamentul european 1.113/2023, care a fost publicat recent în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și care va intra în vigoare în toate statele membre, inclusiv în România, începând cu 30 decembrie 2024, impune furnizorilor de servicii de criptoactive respectarea unui set de reguli extinse atunci când procesează transferurile de monede virtuale. Astfel, tranzacțiile cu criptomonede nu vor mai putea fi efectuate în mod anonim, cel puțin atunci când sunt implicați intermediari specializați. Noile reguli nu se aplică transferurilor directe între persoane fizice, fără intermediari.

Această măsură are ca scop asigurarea unei urmăriri a transferurilor de fonduri și criptomonede, care poate fi un instrument valoros în prevenirea, detectarea și investigarea activităților de spălare a banilor și finanțarea terorismului, precum și în implementarea unor măsuri restrictive. Regulamentul subliniază că transferurile de criptomonede între persoane fără implicarea furnizorilor de servicii de criptoactive sau atunci când atât plătitorul, cât și beneficiarul sunt furnizori de servicii de transfer de criptomonede care acționează în nume propriu nu sunt acoperite de aceste reguli.

Termenul “furnizori de servicii de criptoactive” se referă la persoanele juridice care furnizează, în mod profesional, unul sau mai multe servicii legate de criptoactive către clienți și sunt autorizate să ofere aceste servicii în conformitate cu Regulamentul european 1.114/2023, care intră în vigoare și el începând cu 30 decembrie 2024.

Printre cerințele impuse de noul regulament se numără furnizarea următoarelor informații în cazul transferurilor de criptomonede:

• numele plătitorului;
• numărul de cont de criptoactive al plătitorului;
• adresa plătitorului, inclusiv denumirea țării, numărul documentului personal oficial și numărul de identificare al clientului sau, ca alternativă, data și locul nașterii plătitorului;
• numele beneficiarului;
• numărul de cont de criptoactive al beneficiarului.

Astfel, furnizorii de servicii cripto vor trebui să ofere toate informațiile solicitate de autoritățile de prevenire a spălării banilor referitoare la tranzacțiile cu monede virtuale.

Regulamentul 1.113/2023 subliniază că datele cu caracter personal sunt prelucrate de furnizorii de servicii de plată și de furnizorii de servicii de criptoactive doar în scopul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și nu sunt ulterior prelucrate într-un mod incompatibil cu acest scop. Utilizarea datelor cu caracter personal în scopuri comerciale este interzisă conform acestui regulament, iar informațiile referitoare la transferuri trebuie păstrate timp de cinci ani.