Începând cu ianuarie 2024, ar putea fi introdusă o nouă raportare fiscală care vizează indirect comercianții online, conform unui proiect de act normativ inițiat de Ministerul Finanțelor. Scopul măsurii este combaterea fraudelor de TVA, iar prestatorii de servicii de plăți online vor avea obligația de a raporta trimestrial plățile transfrontaliere și beneficiarii acestora. Implementarea eficientă a acestor măsuri necesită aprobarea Guvernului și adoptarea de către Parlament a unui proiect de lege care modifică Codul fiscal.

Conform proiectului, va fi creat un sistem european numit CESOP, care va colecta informații despre plățile transfrontaliere și beneficiarii acestora. Prestatorii de servicii de plăți online vor trebui să păstreze evidențe detaliate ale beneficiarilor plăților și ale plăților în fiecare trimestru calendaristic și să le transmită către autoritățile fiscale prin intermediul unui formular electronic. Aceste evidențe trebuie păstrate timp de trei ani calendaristici.

Măsurile propuse vor permite autorităților fiscale să verifice livrările de bunuri și prestările de servicii care sunt considerate a avea loc în România, în vederea combaterii fraudei în domeniul TVA. Informațiile cuprinse în evidențe includ codul BIC sau alte coduri de identificare comercială ale prestatorilor de servicii de plată, numele sau denumirea comercială a beneficiarului plății, codul IBAN sau alte identificatoare ale beneficiarului plății și alte detalii relevante privind plățile și restituirea acestora.

Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai amplu de monitorizare a activității comercianților online și de combatere a fraudei în cadrul comerțului online din UE. Pentru implementarea “partei românești” a sistemului CESOP, Ministerul Finanțelor intenționează să achiziționeze un sistem informatic special. Proiectul de lege trebuie să treacă prin etapele de aprobare și adoptare pentru a intra în vigoare începând cu ianuarie 2024.

Începutul anului 2022 vine cu o schimbare semnificativă în ceea ce privește taxa pe valoare adăugată în materia achiziționării de locuințe odată cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 120/2021, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 1202 la data de 18.12.2021.

Această schimbare trebuia să aibă loc încă de la începutul acestui an, însă a fost amânată, noul termen de implementare a acestei schimbări fiind data de 1 ianuarie 2022.

Prin O.U.G. nr. 226/2020 Guvernul a propus aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor de până la 140.000 Euro, propunere care însă nu a ajuns să mai fie pusă în aplicare.

Cu ocazia noii Ordonanțe nr. 120/2021, legiuitorul secundar – Guvernul a găsit o nouă modalitate de aplicare a cotei reduse de TVA de 5 %., precum : „livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice (…)”

Pe de altă parte, această cotă de 5% se va aplica și în cazul locuințelor mai costisitoare în valoare de până la 700.000 lei, dar numai o singură data. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2022, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Statul va fi cel care va verifica dacă aplicarea regimului de TVA se va realiza de mai multe ori de către aceleași persoane. În acest sens se va înființa un registru special, unde informațiile vor fi furnizate de notari: „se organizează «Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%», în format electronic, pe baza informațiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele prevăzute (…), autentificate începând cu data de 1 ianuarie 2022.”

Toate aceste modificări din cuprinsul O.U.G. nr. 120/2021 în materia TVA-ului la locuințe se vor aplica doar începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Dupa cel de-al doilea război mondial, SUA cât si Europa de Vest, Japonia, Canada și Australia au convenit implementarea sistemului monetar „Bretton Woods”(bazat pe monede valorizate in raport de cantitatea de aur pe care Băncile Centrale o dețineau în rezerve, fiind interzis ca monetăriile să procedeze la emiterea unor cantități mai mari de monede prin raportare la echivalentul pe care Băncile Centrale le dețineau în aur) . Ulterior s-a aderat la monedele de tip „fiat”, a căror valoare este impusă de guvernele naționale și de cererea existentă la nivel global.

Posibilitatile practice de influențare a modul de tranzacționare a monedelor „fiat”, au condus  insă spre deschiderea imbrațișării apariției unui instrument de plată flexibil, care sa nu fie supus controlului statelor în ceea ce privește emiterea, tranzacționarea și valoarea lui, aceasta din urmă fiind stabilită exclusiv pe bază de cerere și ofertă .

Astfel odata cu apariția Bitcoin din 2009 atenția s-a intreptat spre criptomonede ce reprezintă  in esență o monedă surogat, virtuală, bazată pe un sistem de operare de tip open-source. Deși acest fenomen al “monedelor virtuale” respectiv al tranzacțiilor (și implict al câstigurilor aferente tranzacțiilor) există de mai bine de 10 ani, la nivel legislativ reglementarile sunt virgine si cu sigurantă necesar să treacă testul maturității,  in raport de  diversitatea situatiilor practice ce vor aparea pe masura dezvoltarii tehnologiei.

Caracterul de instrument de plata al monedei virtuale.

Moneda virtuala nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică. Conform art. 4 alin. (1) lit. f) din acest act normativ, moneda electronică, are următoarea semnificație: “valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică.”

La nivel european criptomonedele au fost calificate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca reprezentând „instrumente de plată”. (cauza C-264/14 Skatteverket v David Hedqvist  ) ce se încadrează în categoria de „monede, bancnote și monede utilizate ca mijloc legal de plată”.

Aspecte privind regimul de TVA

Operatiunea de tranzactionare a monedelor virtuale este scutită de la plata T.V.A.-ului potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (1) lit. e) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Tranzacțiile cu monede virtuale  nu sunt taxabile per se.  Simpla aprecierea a unei monede nu este privită ca reprezentând o activitate de natură să facă obiectul unei impozitări, banii nefiind taxabili.

Rationamentului este acela ca in legatura cu activitatea realizata de o persoană cu “monede virtuale” profitul nu se realizează prin obținerea unor venituri suplimentare (in urma tranzactionarii efective), ci prin creșterea valorii monedei deținute, reprezentand diferenta dintre suma de bani deținută la început și cea avută rezultată după aprecierea monedei. Ori intre aceste praguri nu există deosebiri sub aspectul cuantumului (1 BTC sau 1 ETH fiind tot o singura unitate), ci doar sub aspectul cresterii valorii monedei existente la un moment dat în raport cu celelalte.

Hotărârile preliminare pronunțate de C.J.U.E. conform art. 267 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene sunt obligatorii insă doar pentru destinatarii din cauza (acestea au un efect juridic inter partes iar nu unul erga omnes -față de toți). În practică însă, hotărârile C.J.U.E. au un efect obligatoriu de facto. Mai mult conform art. 11 alin.11 din Codul fiscal: “ În domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.”

Totodata operațiunile care vizează schimbul monedei virtuale cu monede convenționale constituie prestări de servicii, în sensul articolului 271 alin. (1) din din Codul Fiscal.

Aceste prestări de servicii de schimb, efectuate cu plată, reprezintă operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, fără drept de deducere, având în vedere prevederile art. 292 alin. 2 lit. a) pct. 4 din Codul Fiscal, coroborat cu art. 268 alin. 9 lit. c) din Codul Fiscal.

Această abordare fiscală are la bază și raționamentele expuse de CJUE de la punctele 49 – 53 din Cauza C‑264/14, indicată mai sus  unde s-a explicat că „operațiunile privind monede netradiționale, cu alte cuvinte alte monede decât cele care sunt mijloace legale de plată într-unul sau mai multe state, în măsura în care aceste monede au fost acceptate de părțile la o tranzacție ca un mijloc de plată alternativ mijloacelor legale de plată și nu au o altă finalitate decât aceea de mijloc de plată, constituie operațiuni financiare”.

Aspecte privind impozitarea

Impozit pe venit. Natura. Data de la care se datorează

Incepand cu data de 20 ianuarie 2019 s-a reglementat impozitul pentru veniturile din transferurile de monedă virtuală, pentru persoanele fizice. Articolul 114 alineatul (2) lit.m) din Codul fiscal, reglementează in categoria veniturilor din alte surse si veniturile din transferul de monedă virtuală. Profitul obținut din monedele virtuale ( Bitcoin, Ethereum, Ripple, Stellar Lumens sau altele) se definește ca “diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile aferente tranzacției.”

În principal, s-a clarifică faptul că profitul obținut din Bitcoin și monede virtuale se va impozita cu 10% cu excepția cazului în care profitul anual obținut din criptomonede este sub 600 lei, așa cum este prevăzut la art 116, alin (2), lit c) „câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei”.

Impozitarea are  loc în momentul în care are lor retragerea/trasferul monedele virtuale din portofelul electronic sub forma de monede fiduciare – monede aflate în circulație, intr-un cont bancar.Atata timp cat criptomonedele sunt pastrate sub formă de criptomonede, posesorul lor nu are nici un fel de obligație fiscală (acelasi lucru fiind normal a se intămpla  si daca transformarea se face doar in platforma in care s-au obtinut castigurile, unde nu există posibilitatea de a achizitiona bunuri sau servicii). Operarea conversiei fără transferul din platforma in conturi bancare  nu oferă in beneficiu real , tangibil beneficiarului astfel incat simpla conversie operată in cadrul unei platforme nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor.

In situatia in care in raport de configuratia platformei se permite achizitionarea unor bunuri sau servicii direct sau cu ajutorul unor carduri emise de entitațile implicate nu se mai poate vorbi despre o lipsă a tengibilității unui beneficiu

Cuantumul impozitului

Impozitul datorat este de 10% aplicat asupra castigului si nu asupra venitului brut. Astfle pentru a stabili baza de impunere, din pretul de vanzare a monedelor virtuale se poate deduce pretul de achizitie a acestora si costurile aferente tranzactiilor )eventuale comisioane ale platformelor de tranzactionare sau comisionae de validare a tranzactiilor in retea pentru operatiunile directe intre utilizatori – asa numitele gas fee).

Pentru achitarea impozitelor la ANAF se inregistreaza Declarația unică pana la data de 25 mai. Pentru veniturile din Romania in declaratia unică se va introduce direct castigul realizat (deducerile fiind realzate in avans) dar pentru veniturile obtinut din strainatate , deducerile trebuie reflectate in delcaratia unică.

 Plata C.A.S.S.

În ceea ce privește modul de colectare a acestei taxe, ea va trebui plătită în condițiile în care veniturile anuale cumulate obținute din activitățile de tranzacționare a monedelor virtuale sunt „cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară” potrivit dispozițiilor art. 155 alin. (2) din Codul fiscal ( veniturile brute sunt în cazul nostru fiind cele rezultate din diferența dintre valoarea criptomonedei la data vânzării și valoarea criptomonedei la momentul achiziției).

Astfel la nivelul anului 2020 plafonul este de 26.760 de lei iar cota de 10% se aplică la acest plafon astfel suma datorată incat in contul contributiei de sanatate este de 2.676 lei indiferent de nivelul castigurilor.