Luni este ultima zi de depunere a cererilor pentru a beneficia de prevederile OUG 37/2020 privind amanarea la plata ratelor creditelor si subventionarea dobanzilor aferente. Cu toate acestea nenumarate intrebari au continuat sa apara in randul persoanelor fizice si a celor juridice legate procedura, conditiile si efectele accesarii acestei „facilitati”. Am sintetizat o lista cu cateva astfel de intrebari:

1. Se poate obtine facilitatea pentru contractele de leasing operational?

Nu. Facilitatea vizeaza contractele prin care s-au solicitat credite/imprumuturi. Contractele de leasing operational nu intra sub incidenta programului deoarece numai leasingul financiar este asimilabilă creditării, pentru că include o componentă de finanțare. Leasingul operational este asimilabilă locațiunii.

2. Debitorii din contractele de credit cesionate firmelor de recuperari de creante pot solicita amanarea?

Nu. Nu intră în domeniul de aplicare creditorii care sunt colectori de creanțe, adică cesionarii care achiziționează creanțe de la creditori cedenți instituții de credit sau instituții financiare nebancare, pe care urmează să le colecteze de la debitorii cedați.
Conditiia de baza pentru acceasarea „facilitati” este ca debitorii sa aiba încheiat un contract pentru obținerea unui credit care nu a ajuns la maturitate și pentru care creditorul nu a declarat scadența anticipată, anterior intrării în vigoare a OUG 37/2020 care reglementeaza faciliatea de amanare la plata a ratelor.
Mecanismul poate fi activat, așadar, doar în cazul creditelor „performante”, respectiv al contractelor aflate în curs de executare și care sunt executate cu respectarea termenilor și condițiilor asumate, care și-a executat obligațiile de plată potrivit graficului de rambursare și nu a fost decăzut din beneficiul termenului pentru alte motive. Nu se poate solicita amanarea atunci cand creditorul a început executarea silită.

3. Facilitatea se poate acorda pentru intreaga suma prevazuta in contractul de credit de tip factoring sau revolving/overdraft?

• In cazul creditelor prin punere la dispoziție imediată de fonduri bazate pe tehnica clasică a împrumutului (e.g. creditele pentru investiții), debitorul nu poate solicita suspendarea rambursării decât pentru sumele de bani pe care banca le-a avansat deja la momentul intervenției normative ;
• In cazul creditelor prin mobilizare de creanțe (e.g. factoringul), care sunt o subspecie a creditelor prin punere la dispoziție imediată de fonduri, debitorul nu poate solicita suspendarea rambursării decât pentru sumele de bani pe care banca le-a avansat, cu titlul de preț al cesiunii, anterior intrării în vigoare a legii;
• în cazul creditelor revolving (e.g. facilitățile de credit) sau overdraft (e.g. descoperit de cont asociat unui cont curent), debitorul nu poate efectua o tragere din plafonul ținut de creditor la dispoziția sa după data intrării în vigoare a legii, pentru care să solicite ulterior, în termenul prevăzut de lege, suspendarea rambursării
• în cazul creditelor prin semnătură (e.g. scrisoarea de garanție bancară), debitorul nu poate solicita suspendarea rambursării decât pentru sumele de bani pe care banca le-a avansat la cererea beneficiarului anterior intrării în vigoare a legii. (a se vedea: www.juridice.ro/essentials/3952/oxygen-not-included-facilitatile-acordate-debitorilor-din-contractele-de-credit-bancar-afectati-de-instituirea-starilor-exceptionale;

4. Cum se probeaza afectarea directa sau indirecta a veniturilor debitorilor de situatia generata de pandemia COVID-19?

Conform normelor de aplicare a OUG 37/2020 categoria „debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația gravă generată de pandemia COVID-19” este, configurată prin raportare la veniturile curente ale debitorilor, afectate de situația de pandemie în mod direct (i.e. prin scăderea veniturilor salariale sau a celor asimilate acestora, în cazul persoanelor fizice, sau prin diminuarea cifrei de afaceri, respectiv a încasărilor din activitatea economică desfășurată, în cazul persoanelor juridice) sau indirect (i.e.prin creșterea cheltuielilor, având ca efect diminuarea veniturilor disponibile pentru suportarea obligațiilor curente de plată).

Proba acestor situatii se va face printr-o declarație pe propria răspundere privind „afectarea veniturilor” și „imposibilitatea de a onora obligațiile de plată aferente creditului”. Declarația pe proprie răspundere este singurul document solicitat, neimpunându-se cerințe probatorii suplimentare.

Condițiile suplimentare pe care trebuie să le îndeplinească companiile sunt acelea de a prezenta un CSU (a se vedea : https://www.youtube.com/watch?v=2cfQd-pgQwI&t=7s) si de a dovedi ca nu se află în insolvență la data solicitării suspendării rambursării creditului, conform informațiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Național al Registrului Comerțului.

5. Este necesara incheierea unui Act Aditional la contractul de credit?

Nu. „Modificarea contractelor de credit (…) se produce prin efectul legii, fără încheierea de acte adiționale” .

6. Daca sunt doi codebitori in contractul de credit, amanarea produce efecte doar daca este formulata de ambii debitori? Garantul poate sa nu fie de acord cu amanarea la plata ratelor si prelungirea duratei contractului?

Efectele modificării contractului se extind asupra altor persoane decât debitorul care a activat facilitatea și creditorul său în două moduri. Extinderea se produce
(i) „de drept” asupra oricăror codebitori, garanți, inclusiv fideiusori, care au garantat obligația debitorului (cu excepția creditelor ipotecare, pentru care este necesar, acordul garantului);
(ii) „cu acordul prealabil” asupra oricăror alte părți ale contractului de credit astfel modificat.

Rezulta ca, dacă pentru persoanele care au garantat obligația debitorului efectele cererii de amanare la plata se extind, de regulă, de drept (chestiune care poate fi problematică din perspectiva majorării cuantumului datoriei garantate), în ipoteza în care contractul de credit are „alte părți” decât debitorul (e.g. în cazul în care există două sau mai multe persoane aflate pe această poziție juridică, dintre care numai una activează facilitatea), opozabilitatea modificărilor contractului față de toți ceilalți (co)debitori care sunt părți la contract este condiționată de acordul acestora.
Un debitor nu le poate impune celorlalți debitori care sunt părți la contract să activeze facilitatea, chiar presupunând că ar fi vorba despre un beneficiu comun, întrucât un contract pluripartit nu poate fi modificat decât cu acordul tuturor părților sale. În cazul în care (co)debitorul nu și-a exprimat acordul cu privire la modificare, contractul produce efecte față de acesta în limitele acordului inițial de voință, atât în ceea ce privește scadența, cât și în ceea ce privește sumele de plată.

7. Se poate renunta ulterior obtinerii amanarii platii ratelor la aceasta facilitate?

Amânarea plății și termenele (noi) de plată stabilite ca efect al facilitatii profită nu numai debitorului, ci și creditorului, care este remunerat suplimentar cu dobânzi. În aceste condiții, beneficiul termenului ar putea fi văzut ca neaparținând exclusiv debitorului, ci ca fiind stipulat în favoarea ambelor părți.

Totuși, finalitatea facilitatii este numai protejarea intereselor financiare ale debitorului, așa cum rezultă atât din fundamentarea Ordonanței, în preambul, cât și din caracterul discreționar al deciziei unilaterale a debitorului de a activa acest mecanism. Prin urmare, o revenire a acestuia asupra opțiunii suspendării ar trebui să fie acceptată cu titlul de renunțare la beneficiul unei facilități destinate să îi protejeze situația financiară.

Renunțarea ar putea fi totală sau parțială (e.g. după 2 luni de suspendare, debitorul ar putea limita beneficiul la 6 luni din cele 9 solicitate inițial) și ar urma să producă efecte (inclusiv sub aspectul dobânzilor datorate de debitor) de la momentul reluării plăților efectuate de debitor, iar nu retroactiv, de la data activării moratoriului.

8. Extinderea maturitatii creditului este obligatorie ca efect al amnarii la plata a ratelor?

Efectul extinderii corelative a maturității creditului nu este un efect obligatoriu, ci unul opțional al suspendării obligațiilor de plată, asupra acestei optiuni debitorul avand dreptul sa decida in mod obsolut in momentul formularii notificarii catre banca.

Cu aceasta ocazie debitorul va putea indica daca alege sa suporte efortul financiar al plății unor sume majorate în interiorul scadenței inițiale sau, dimpotrivă, va fi pus în situația de a păstra efortul financiar la nivelul prevăzut anterior în contract, distribuind ratele pe o perioadă de creditare care se va majora în mod corespunzător.

Elementele contractuale care pot suferi modificări, în acest context, sunt ratele de credit, sub aspectul numărului și al cuantumului lor, precum și remunerația datorată de debitor sub forma dobânzii, sub aspectul perioadei pentru care este calculată.

Astfel, cand se prelungeste perioada de creditare in realitate de modifica data maturității creditului, cu efecte corelative asupra reeșalonării ratelor. Astfel contractul de credit are un sold al creditului „nou”, majorat, care impune rate „noi”, recuantificate, și „noi” scadențe pentru aceste rate (dintre care o parte, de regulă majoritară, corespund cu scadențele din graficul anterior). Înseamnă, deci, că în această variantă de modificare a contractului, are loc o restructurare „minoră” a creditului.

In cazul în care nu are loc o prelungire a perioadei de creditare, ratele nesuspendate la plată vor rămâne cu scadențele inițiale, dar cuantumul lor va fi reconfigurat astfel încât să includă și ratele a căror plată a fost suspendată ca efect al moratoriului. Creditul va suferi o formă de restructurare „majoră”, care nu intervine asupra scadențelor ratelor nesuspendate, ci asupra cuantumului acestora, prin redistribuirea ratelor suspendate. În acest caz, pentru că nu se modifică perioada de creditare, debitorul nu beneficiază de dreptul de a utiliza capitalul împrumutat pentru un interval de timp suplimentar raportat la maturitatea creditului, ci doar de dreptul de a amâna rambursarea unor rate în cadrul perioadei de creditare stabilite inițial.

Pentru debitori persoane fizice pentru care prelungirea maturității creditelor depășește limita de vârstă prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu încadrarea în limita de vârstă.

Această soluție presupune reconfigurarea ratelor de credit astfel încât efectul potențial al suspendării („prelungirea maturității creditelor”) să nu contravină reglementărilor creditorilor cu privire la limita de vârstă a debitorilor. Consecința este creșterea ratelor de credit prin includerea sumelor de bani care ar fi urmat să fie scadente după atingerea limitei de vârstă.

.8. Ce se intampla daca totusi debitorul va face plati perioada amanarii la plata a ratelor?

Plata efectuată de debitor pe durata facilitatii va trebui să fie calificată ca o renunțare la beneficiul suspendării, dacă ea privește ratele a căror plată a fost suspendată. Această renunțare a debitorului va produce efecte, de la data reluării plății ratelor, cu consecința recalculării dobânzilor suplimentare corespunzătoare ratelor respective până la data plății (înlăturându-se dobânzile care ar fi fost datorate ulterior) și fără alte consecințe specifice rambursărilor anticipate (e.g. plata comisionului de rambursare anticipată).

În schimb, în cazul (și în măsura) în care plățile depășesc ratele suspendate ca efect al moratoriului, debitorul este considerat că își exercită dreptul de rambursare anticipată, totală sau parțială, a creditului, în condițiile legale sau contractuale aplicabile pentru activarea acestui mecanism distinct (i.e. cu privire la plata comisionului de rambursare anticipată, dacă este cazul).