Luni, 10 august 2020, a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Actul normativ este cunoscut ca legea Kurzarbeit in conditiile in care reglementeaza o varianta  națională a modelului german Kurzarbeit adoptat cu succes in timpul crizei financiare din 2008-2009 de Germania

A. Care sunt posibilitatile angajatorului ?

Angajatorii pot  să procedeze la reducerea timpului de muncă al salariaților cu până la 50%, după informarea și consultarea prealabilă a sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, pentru o perioadă minimă de 5 zile lucrătoare consecutive.

Cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, angajatorul este nevoit să comunice salariaților afectați: decizia de reducere a timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile, precum și drepturile salariale aferente. De asemenea, modificarea duratei timpului de muncă trebuie raportată și în REVISAL.

B. Care sunt condițiile ce trebuie respectate?

Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă, numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele trei condiții:

(1) reducerea temporară a activităţii să fie determinată de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu;

(2) măsura să afecteze cel puțin 10% din numărul total al salariaților unității; și

(3) reducerea activității să fie justificată de o diminuare a cifrei de afaceri (din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia) de cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior.

C. Ce se intampla cu salariatul?  

Pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă, salariatul benefciaza de o indemnizatie în cuantum de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate (e.g. practic, în ipoteza reducerii timpului de muncă la jumătate, angajatul urmează să primească 50% din salariu de la angajator și 75% din diferență, din partea statului),

Indemnizatia se suportă din bugetul asigurărilor pentru somaj si reprezinta venit de natură salarială, urmând a fi supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale.

Angajatorul va fi nevoit să avanseze sumele corespunzătoare indemnizației către salariați, urmând să le recupereze ulterior de la bugetul asigurărilor pentru șomaj prin decontare.

Procedura de decontare, precum și perioada de aplicare a măsurii vor fi stabilite separat, prin hotărâre a Guvernului.

D.Ce restricții se impun angajatorilor?

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii de flexibilizare a programului de muncă angajatorul, printre altele, nu va putea:

– să încheie noi contracte de muncă pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de salariații al căror timp de muncă a fost redus;

– să subcontracteze activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus;

– să reducă programul de muncă al salariaților afectați în temeiul art. 52 alin. (3) din Codul Muncii;

– să acorde bonusuri și/sau alte adaosuri la salariul de bază celor care ocupă poziții în structura de management;

– să permită efectuarea de muncă suplimentară de către salariații afectați de această măsură; sau

– să inițieze concedieri colective.

Totodată, măsura nu poate fi aplicată în cazul următoarelor categorii de angajatori:

– instituții publice;

– angajatorii care se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate; și

– angajatorii care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.

Aceste restricții sunt impuse în scopul evitării unor abuzuri din partea companiilor de pe piață.

E. Ce categorii de beneficiari ai indemnizației exista?

Vor putea beneficia din bugetul de stat de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și – alte categorii de persoane :

– profesioniștii (potrivit Codului civil, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere – e.g. profesiile liberale), precum și

-persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei – în cazul reducerii temporare a activității acestora determinată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu.

F.Este permisă cumularea acestei indemnizații cu alte măsuri active?

Angajatorii au posibilitatea să aplice simultan atât pentru această indemnizație, cât și pentru alte beneficii acordate de stat, dar pentru salariați diferiți.

G.Ce sancțiuni se vor aplica?

În cazul primirii la muncă (sau prestării oricărui alt tip de muncă, inclusiv în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în interesul angajatorului) a unuia sau a mai multor salariați, în afara programului de muncă redus, angajatorul riscă să fie sancționat cu amendă de 20.000 RON pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 RON.

Concluzie 

Recomandarea noastră este ca implementarea măsurilor detaliate mai sus să fie documentată într-o decizie a managementului/organului competent, care să evidențieze îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de lege.