În anul 2022 persoanele care realizează venituri din închirierea bunurilor mobile și/sau imobile din patrimoniul personal și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală au obligația să declare aceste venituri,  să plătească impozit pe venit, taxe și contribuții la stat, potrivit legislației în vigoare.

Veniturile obținute din închiriere de bunuri imobile din patrimoniul personal sunt cele din cedarea folosinței locuinței, caselor de vacanță, garajelor,  terenurilor și alte asemenea, folosință ce este cedată în baza unor contracte de închiriere.

Închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuințe proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislației specifice în vigoare, reprezintă oferirea posibilității de ședere pentru o perioadă de minimum 24 de ore și maximum 30 de zile într-un an calendaristic oricărei persoane care călătorește în scop turistic în afara mediului său obișnuit de viață.

Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în data de 03.01.2022 ghidul ce cuprinde toate reglementările pentru veniturile obținute din aceste chirii pe anul 2022, mai exact modalitatea în care acestea se taxează și se declară.

1. Veniturile obținute din închirierea imobilelor din închierierea bunurilor mobile și/sau imobile din patrimoniul personal

Pentru stabilirea venitului brut, la sumele reprezentând chiria în bani sau chiar echivalentul în lei a veniturilor în natură se adaugă dacă este cazul și valoarea cheltuielilor ce sunt, potrivit dispozițiilor legale sau înțelegerii părților în sarcina proprietarului, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă, respectiv de chiriaș.

Prin urmare, proprietarul imobilului are obligația de a declara și valoarea investiției, în declarația privind venitul realizat.

Pentru stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor se utilizează următoarele regimuri fiscale:

• regim de impozitare pe baza cotelor forfetare (se aplică în toate cazurile, dacă până la sfârșitul anului anterior se aflau în derulare un număr de până la cinci contracte de închiriere);
• regim de impozitare în sistem real (se aplică în cazul depășirii numărului de cinci camere de închiriat);
• regim de impozitare pe baza normelor de venit (se aplică în cazul închirierii în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate privată).

2. Veniturile obținute din închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuințe proprietate personală

Ghidul publicat de ANAF la data de 03.01.2022 expune faptul că pentru acest tip de închiriere nu este necesară obținerea unei autorizații de funcționare în domeniul turismului. Având în vedere acest aspect important rezultă în mod direct că în cazul închirierii unui număr de până la cinci camere, pentru plata contribuțiilor la stat se vor aplica regulile privind stabilirea normelor anuale de venit.

La un pol diametral opus se află persoanele care au mai mult de 5 camere închiriate în scop turistic. În cazul acestor persoane venitul net anual se va calcula pe baza normei anuale de venit pentru anul fiscal curent, iar în anul fiscal următor, venitul net se va calcula în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

3. Cine datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) ?

Persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, datorează CASS dacă realizează pentru anul curent venituri altele decât cele provenite din salarii și asimilate acestora sau venituri din pensii, a căror valoare cumulată este egală cu 12 salarii minime brute pe țară.

4. Depunerea Declarației unice pe venit și contribuțiile sociale datorate – formular nr. 212

Persoanele care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, precum și cei care obțin bani din închirierea în scop turistic, trebuie să depună la organul fiscal competent Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai, inclusiv, a fiecărui an.

Termenul de plată al impozitului pe venit este de 25 mai, iar acesta poate fi plătit prin virament bancar; în numerar în conturile deschise la Trezoreria Statului; prin mandat poștal; online, prin intermediul platformei „Ghiseul.ro” sau cu cardul la casieriile Trezoreriei Statului.

Nedepunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data prevăzută în legislația fiscală, se sancționează cu amendă cuprinsă între 50 și 500 de lei.

Dupa cel de-al doilea război mondial, SUA cât si Europa de Vest, Japonia, Canada și Australia au convenit implementarea sistemului monetar „Bretton Woods”(bazat pe monede valorizate in raport de cantitatea de aur pe care Băncile Centrale o dețineau în rezerve, fiind interzis ca monetăriile să procedeze la emiterea unor cantități mai mari de monede prin raportare la echivalentul pe care Băncile Centrale le dețineau în aur) . Ulterior s-a aderat la monedele de tip „fiat”, a căror valoare este impusă de guvernele naționale și de cererea existentă la nivel global.

Posibilitatile practice de influențare a modul de tranzacționare a monedelor „fiat”, au condus  insă spre deschiderea imbrațișării apariției unui instrument de plată flexibil, care sa nu fie supus controlului statelor în ceea ce privește emiterea, tranzacționarea și valoarea lui, aceasta din urmă fiind stabilită exclusiv pe bază de cerere și ofertă .

Astfel odata cu apariția Bitcoin din 2009 atenția s-a intreptat spre criptomonede ce reprezintă  in esență o monedă surogat, virtuală, bazată pe un sistem de operare de tip open-source. Deși acest fenomen al “monedelor virtuale” respectiv al tranzacțiilor (și implict al câstigurilor aferente tranzacțiilor) există de mai bine de 10 ani, la nivel legislativ reglementarile sunt virgine si cu sigurantă necesar să treacă testul maturității,  in raport de  diversitatea situatiilor practice ce vor aparea pe masura dezvoltarii tehnologiei.

Caracterul de instrument de plata al monedei virtuale.

Moneda virtuala nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică. Conform art. 4 alin. (1) lit. f) din acest act normativ, moneda electronică, are următoarea semnificație: “valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică.”

La nivel european criptomonedele au fost calificate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca reprezentând „instrumente de plată”. (cauza C-264/14 Skatteverket v David Hedqvist  ) ce se încadrează în categoria de „monede, bancnote și monede utilizate ca mijloc legal de plată”.

Aspecte privind regimul de TVA

Operatiunea de tranzactionare a monedelor virtuale este scutită de la plata T.V.A.-ului potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (1) lit. e) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Tranzacțiile cu monede virtuale  nu sunt taxabile per se.  Simpla aprecierea a unei monede nu este privită ca reprezentând o activitate de natură să facă obiectul unei impozitări, banii nefiind taxabili.

Rationamentului este acela ca in legatura cu activitatea realizata de o persoană cu “monede virtuale” profitul nu se realizează prin obținerea unor venituri suplimentare (in urma tranzactionarii efective), ci prin creșterea valorii monedei deținute, reprezentand diferenta dintre suma de bani deținută la început și cea avută rezultată după aprecierea monedei. Ori intre aceste praguri nu există deosebiri sub aspectul cuantumului (1 BTC sau 1 ETH fiind tot o singura unitate), ci doar sub aspectul cresterii valorii monedei existente la un moment dat în raport cu celelalte.

Hotărârile preliminare pronunțate de C.J.U.E. conform art. 267 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene sunt obligatorii insă doar pentru destinatarii din cauza (acestea au un efect juridic inter partes iar nu unul erga omnes -față de toți). În practică însă, hotărârile C.J.U.E. au un efect obligatoriu de facto. Mai mult conform art. 11 alin.11 din Codul fiscal: “ În domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.”

Totodata operațiunile care vizează schimbul monedei virtuale cu monede convenționale constituie prestări de servicii, în sensul articolului 271 alin. (1) din din Codul Fiscal.

Aceste prestări de servicii de schimb, efectuate cu plată, reprezintă operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, fără drept de deducere, având în vedere prevederile art. 292 alin. 2 lit. a) pct. 4 din Codul Fiscal, coroborat cu art. 268 alin. 9 lit. c) din Codul Fiscal.

Această abordare fiscală are la bază și raționamentele expuse de CJUE de la punctele 49 – 53 din Cauza C‑264/14, indicată mai sus  unde s-a explicat că „operațiunile privind monede netradiționale, cu alte cuvinte alte monede decât cele care sunt mijloace legale de plată într-unul sau mai multe state, în măsura în care aceste monede au fost acceptate de părțile la o tranzacție ca un mijloc de plată alternativ mijloacelor legale de plată și nu au o altă finalitate decât aceea de mijloc de plată, constituie operațiuni financiare”.

Aspecte privind impozitarea

Impozit pe venit. Natura. Data de la care se datorează

Incepand cu data de 20 ianuarie 2019 s-a reglementat impozitul pentru veniturile din transferurile de monedă virtuală, pentru persoanele fizice. Articolul 114 alineatul (2) lit.m) din Codul fiscal, reglementează in categoria veniturilor din alte surse si veniturile din transferul de monedă virtuală. Profitul obținut din monedele virtuale ( Bitcoin, Ethereum, Ripple, Stellar Lumens sau altele) se definește ca “diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile aferente tranzacției.”

În principal, s-a clarifică faptul că profitul obținut din Bitcoin și monede virtuale se va impozita cu 10% cu excepția cazului în care profitul anual obținut din criptomonede este sub 600 lei, așa cum este prevăzut la art 116, alin (2), lit c) „câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei”.

Impozitarea are  loc în momentul în care are lor retragerea/trasferul monedele virtuale din portofelul electronic sub forma de monede fiduciare – monede aflate în circulație, intr-un cont bancar.Atata timp cat criptomonedele sunt pastrate sub formă de criptomonede, posesorul lor nu are nici un fel de obligație fiscală (acelasi lucru fiind normal a se intămpla  si daca transformarea se face doar in platforma in care s-au obtinut castigurile, unde nu există posibilitatea de a achizitiona bunuri sau servicii). Operarea conversiei fără transferul din platforma in conturi bancare  nu oferă in beneficiu real , tangibil beneficiarului astfel incat simpla conversie operată in cadrul unei platforme nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor.

In situatia in care in raport de configuratia platformei se permite achizitionarea unor bunuri sau servicii direct sau cu ajutorul unor carduri emise de entitațile implicate nu se mai poate vorbi despre o lipsă a tengibilității unui beneficiu

Cuantumul impozitului

Impozitul datorat este de 10% aplicat asupra castigului si nu asupra venitului brut. Astfle pentru a stabili baza de impunere, din pretul de vanzare a monedelor virtuale se poate deduce pretul de achizitie a acestora si costurile aferente tranzactiilor )eventuale comisioane ale platformelor de tranzactionare sau comisionae de validare a tranzactiilor in retea pentru operatiunile directe intre utilizatori – asa numitele gas fee).

Pentru achitarea impozitelor la ANAF se inregistreaza Declarația unică pana la data de 25 mai. Pentru veniturile din Romania in declaratia unică se va introduce direct castigul realizat (deducerile fiind realzate in avans) dar pentru veniturile obtinut din strainatate , deducerile trebuie reflectate in delcaratia unică.

 Plata C.A.S.S.

În ceea ce privește modul de colectare a acestei taxe, ea va trebui plătită în condițiile în care veniturile anuale cumulate obținute din activitățile de tranzacționare a monedelor virtuale sunt „cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară” potrivit dispozițiilor art. 155 alin. (2) din Codul fiscal ( veniturile brute sunt în cazul nostru fiind cele rezultate din diferența dintre valoarea criptomonedei la data vânzării și valoarea criptomonedei la momentul achiziției).

Astfel la nivelul anului 2020 plafonul este de 26.760 de lei iar cota de 10% se aplică la acest plafon astfel suma datorată incat in contul contributiei de sanatate este de 2.676 lei indiferent de nivelul castigurilor.